Georgescu Dragos
Un fenomen astronomic de o intensitate rar întâlnită a avut loc marți dimineață, 11 noiembrie 2025, când o erupție solară masivă de clasă X5.1 – cea mai puternică înregistrată până acum în acest an – a fost observată de sateliții NASA și ESA. Evenimentul, confirmat de specialiștii de la space.com și de Centrul de Predicție Meteorologică Spațială al NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration), a declanșat pene radio puternice pe continentele european și african și a ridicat posibilitatea producerii unei furtuni geomagnetice severe (G4) în următoarele ore.
Furtuna geomagnetică care vine spre Pământ după cea mai mare explozia solară din 2025. Risc major de blackout
Aceasta este cea mai intensă erupție solară de la sfârșitul lunii octombrie 2024 și marchează un nou vârf al activității solare din cadrul actualului ciclu solar, care se apropie de apogeu.
Explozia solară de clasă X5.1 a fost detectată în dimineața zilei de marți, provenind de la pata solară activă AR4274, una dintre cele mai mari și mai instabile formațiuni de pe suprafața Soarelui din ultimele luni. Conform datelor obținute de instrumentele spațiale NASA, erupția s-a produs în partea sud-estică a discului solar și a fost suficient de puternică pentru a trimite spre Pământ un flux intens de radiații X și ultraviolete extreme.
Radiațiile au ionizat straturile superioare ale atmosferei terestre, ceea ce a dus la o degradare semnificativă a comunicațiilor radio în zonele aflate sub lumina directă a Soarelui. Africa și Europa au fost regiunile cel mai grav afectate, unde au fost înregistrate întreruperi radio clasificate la nivel R3 – adică perturbări radio moderate până la severe pe frecvențele de înaltă intensitate (HF).
Potrivit Centrului de Predicție Meteorologică Spațială al NOAA, erupția de marți este cea mai recentă dintr-un șir de explozii solare care au emanat din aceeași zonă activă. În ultimele zile, pata solară AR4274 a produs și o erupție X1.7 pe 9 noiembrie, urmată de o altă erupție X1.2 pe 10 noiembrie.
Toate aceste erupții au fost însoțite de ejecții de masă coronală (CME), nori uriași de plasmă solară și particule încărcate care sunt aruncate în spațiu în timpul evenimentelor solare majore.
Conform observațiilor făcute de specialiștii NASA, una dintre aceste ejecții a atins o viteză impresionantă de 1856 km/s, echivalentul a peste 7,1 milioane de kilometri pe oră. Modelele de prognoză arată că aceste CME-uri, lansate succesiv, se pot combina pe parcursul deplasării lor spre Pământ, amplificând efectele în momentul impactului.
Experții NOAA estimează că norul principal de particule va ajunge în proximitatea planetei în jurul prânzului, pe 12 noiembrie, iar impactul ar putea declanșa condiții de furtună geomagnetică severă (G4) – un eveniment cu potențial major de a afecta rețelele electrice, sateliții și sistemele de navigație.
Ce este o furtună geomagnetică și cum afectează Pământul
O furtună geomagnetică apare atunci când particulele încărcate emise de Soare interacționează cu câmpul magnetic al Pământului. Acest proces poate produce variații puternice în magnetosferă, ceea ce duce la efecte vizibile și tehnice deopotrivă: de la aurore spectaculoase până la perturbări ale comunicațiilor și sistemelor energetice.
În cazul în care furtuna prognozată atinge nivelul G4, este posibil ca aurora boreală să devină vizibilă și la latitudini neobișnuit de joase, inclusiv în unele regiuni din centrul și sudul Europei. Totodată, pot apărea fluctuații ale tensiunii în rețelele de alimentare cu energie și interferențe cu sateliții de comunicații.
Centrul NOAA monitorizează constant evoluția evenimentului și a emis o alertă geomagnetică globală, menționând că nivelurile crescute de particule încărcate vor putea fi detectate în jurul orbitei Pământului timp de cel puțin 48 de ore după impact.
Erupțiile solare sunt clasificate în funcție de intensitatea radiației X emise, pe o scară logaritmică formată din cinci categorii: A, B, C, M și X. Fiecare clasă reprezintă o creștere de zece ori a intensității energiei.
Astfel, o erupție de clasă M este de zece ori mai puternică decât una de clasă C, iar o erupție de clasă X este de zece ori mai intensă decât una de clasă M. Numărul care urmează după literă descrie magnitudinea erupției în cadrul acelei categorii.
Erupția de marți, X5.1, se situează în partea superioară a scării, fiind una dintre cele mai puternice posibile. Pentru comparație, o erupție de clasă X1 este considerată semnificativă, iar una de peste X5 intră deja în categoria evenimentelor care pot afecta serios comunicațiile globale.
La scurt timp după declanșarea erupției, fluxul intens de raze X și radiații ultraviolete a ajuns la Pământ, ionizând atmosfera superioară – proces care a dus la perturbarea comunicațiilor radio.
Operatorii aeronautici și navigatorii care folosesc frecvențele de undă scurtă (HF) pentru comunicații au raportat dificultăți în menținerea legăturilor stabile, în special în zonele din Africa Centrală, Europa și Orientul Mijlociu. Aceste perturbări, clasificate de NOAA drept pene radio R3, pot dura între 30 de minute și două ore, în funcție de intensitatea radiației solare.
Deși aceste pene nu afectează direct populația, ele pot influența zborurile transcontinentale, operațiunile militare, navigația maritimă și observațiile științifice care depind de comunicațiile de înaltă frecvență.
NASA, împreună cu Agenția Spațială Europeană (ESA), urmăresc evoluția evenimentului cu ajutorul sondelor spațiale SOHO, SDO (Solar Dynamics Observatory) și STEREO, care oferă imagini detaliate ale Soarelui și ale câmpurilor magnetice implicate.
Primele date arată că pata solară AR4274 are o dimensiune de aproximativ șapte ori mai mare decât cea a Pământului și continuă să fie extrem de activă. Aceasta ar putea genera și alte erupții majore în următoarele zile, în funcție de modul în care se reorganizează liniile sale magnetice.
Într-un comunicat transmis presei, cercetătorii NASA au subliniat că astfel de evenimente, deși spectaculoase, fac parte din ciclul natural al activității solare, care atinge un vârf de intensitate o dată la aproximativ 11 ani.
Unul dintre cele mai spectaculoase efecte secundare ale furtunilor geomagnetice este apariția aurorelor polare – acele perdele luminoase de culori verzi, roz și violete care dansează pe cerul nopții.
În contextul actualei erupții, specialiștii estimează că, dacă furtuna geomagnetică atinge nivelul G4, aurorele ar putea fi vizibile chiar și în sudul Scandinaviei, Germania, Polonia și nordul României.
Fenomenul, care de obicei este rezervat zonelor arctice, apare atunci când particulele solare energizate interacționează cu moleculele de oxigen și azot din atmosfera terestră, eliberând energie sub formă de lumină colorată.
În timp ce pentru public astfel de evenimente pot părea spectaculoase, pentru infrastructurile moderne ele pot reprezenta o provocare serioasă. Furtunile geomagnetice puternice pot induce curenți electrici paraziți în rețelele de alimentare, pot afecta sateliții de comunicații, navigația GPS și echipamentele de observare.
NOAA a avertizat că o furtună de intensitate G4 poate provoca scurte întreruperi în sistemele de energie electrică, deviații în traiectoriile sateliților și erori în sistemele de poziționare globală. În cazuri extreme, dacă norii de particule persistă mai multe zile, pot apărea dificultăți în comunicațiile radio și efecte asupra traficului aerian.
Operatorii de rețele electrice din Europa și America de Nord sunt deja în alertă, pregătiți să reacționeze în cazul unei intensificări a activității geomagnetice.
Activitatea intensă din ultimele luni confirmă faptul că Soarele traversează faza de maxim a ciclului solar 25, început în 2019. Aceste maxime solare, care apar o dată la aproximativ 11 ani, sunt perioade în care suprafața solară este presărată cu pete magnetice instabile, capabile să genereze erupții masive.
În timpul acestor faze, Pământul este expus mai frecvent la evenimente spațiale majore — însă, datorită tehnologiei moderne, efectele pot fi anticipate și monitorizate mai eficient.
NASA și NOAA colaborează pentru a îmbunătăți modelele de prognoză solară, astfel încât să poată avertiza din timp operatorii de infrastructură critică, piloții și companiile de telecomunicații.
Erupția de clasă X5.1 din 11 noiembrie 2025 va rămâne înregistrată drept una dintre cele mai puternice ale ciclului solar actual. Ea reamintește cât de dinamic este sistemul nostru solar și cât de interconectate sunt fenomenele cosmice cu viața de pe Pământ.
În timp ce oamenii de știință analizează datele și se pregătesc pentru impactul CME anunțat pentru 12 noiembrie, pasionații de astronomie așteaptă cu emoție posibilitatea de a vedea aurore spectaculoase chiar din regiunile centrale ale continentului european.
Soarele, sursa vieții de pe Pământ, continuă să-și arate forța, reamintindu-ne că, dincolo de confortul tehnologic al lumii moderne, rămânem în continuare la mila fenomenelor cosmice de o putere uriașă.
