Mirela Loșniță
Numărul copiilor și adolescenților diagnosticați cu depresie în județul Sibiu a crescut îngrijorător în ultimii ani, potrivit datelor analizate de Turnul Sfatului. Dacă în 2021 a fost raportat un singur caz la minori, în 2024 cifrele au urcat la 29. În total, anul trecut au fost înregistrate 448 de cazuri noi de depresie la nivelul județului, iar specialiștii avertizează că fenomenul nu mai poate fi ignorat.
Numărul copiilor cu depresie crește dramatic
Evoluția ultimilor ani arată un trend clar ascendent. În 2020 au fost raportate patru cazuri la minori, în 2021 doar unul, însă situația s-a schimbat radical ulterior: 10 cazuri în 2022, 6 în 2023 și 29 în 2024. Psihologii și medicii explică această creștere printr-o combinație între un număr real mai mare de copii afectați și o vigilență sporită a părinților și profesorilor, care recunosc mai repede semnele tulburărilor emoționale.
„Părinții sunt mai atenți, observă mai repede când ceva nu este în regulă și cer ajutor din timp. Depresia nu este un moft și nici un semn de slăbiciune. Faptul că nu se vede nu înseamnă că nu doare.” Iar mediul online este, poate, cel mai periculos factor: „Adolescenții trăiesc într-o permanentă comparație. Afectează imaginea de sine și poate scădea stima de sine”, explică Iliș.
Medicul psihiatru Iulia Corlaciu subliniază că, deși situația este preocupantă, faptul că familiile cer ajutor din timp reprezintă un progres important. Ea explică faptul că depresia apare din interacțiunea dintre factori biologici și contextuali, iar stresul școlar, programul încărcat, lipsa somnului și influența rețelelor sociale sunt adesea declanșatori. Specialiștii amintesc că depresia se manifestă prin tristețe persistentă, oboseală accentuată, retragere socială, pierderea interesului pentru activități plăcute și dificultăți de concentrare.
„Problemele emoționale la vârste mici au fost mult timp minimalizate. Depresia nu este un semn de slăbiciune, ci rezultatul unei interacțiuni între biologie și context”, spune Corlaciu.
Un raport UNICEF arată că tulburările emoționale reprezintă unele dintre principalele cauze de boală în rândul tinerilor, iar un studiu Salvați Copiii din 2025 indică faptul că peste 60% dintre adolescenții care au solicitat consiliere prezentau probleme severe de sănătate mintală.
Cadrele didactice sunt adesea primele care observă schimbări în comportamentul elevilor, iar colaborarea între școală, familie și specialiști crește considerabil șansele de recuperare. Pentru multe cazuri, psihoterapia este suficientă, însă în formele severe este necesar și tratament medicamentos.
„O colaborare între școală, familie și specialiști crește semnificativ șansele de recuperare”, spune medicul.
Specialiștii subliniază că depresia afectează întreaga familie și că intervenția timpurie poate preveni evoluția spre forme grave. Totuși, lipsa centrelor specializate și a programelor de prevenție rămâne o provocare majoră în România.
„Medicația reduce simptomele și permite copilului să se implice activ în terapie”, explică dr. Corlaciu.
Mesajul experților este clar: depresia la copii nu este un capriciu și nu trebuie minimalizată. Este o afecțiune reală, iar primul pas spre vindecare este recunoașterea semnelor și solicitarea ajutorului.
