Georgescu Dragos
În dimineața zilei de miercuri, 12 noiembrie 2025, la ora 03:43:31 (ora locală a României), s-a produs un cutremur de mică intensitate în zona Transilvaniei, mai exact în județul Cluj.
Cutremur miercuri dimineața în România. Unde s-a resimțit seismul
Seismul a avut o magnitudine de 2,2 grade pe scara Richter și s-a produs la o adâncime de aproximativ 3 kilometri, potrivit datelor transmise de Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP). Deși a fost un cutremur slab, fenomenul a atras atenția prin faptul că s-a produs într-o zonă care nu este recunoscută ca fiind una seismică activă.
Mișcarea telurică nu a fost urmată de replici și, conform specialiștilor, nu a avut potențial de a produce pagube materiale sau victime. Cu toate acestea, evenimentul readuce în atenție discuția despre activitatea seismică din interiorul țării și despre riscurile asociate chiar și în regiunile considerate mai stabile din punct de vedere tectonic.
Cutremurul a avut loc în apropierea mai multor orașe importante din nord-vestul României. Epicentrul a fost localizat în județul Cluj, iar mișcarea pământului a fost simțită ușor în câteva localități din zonă. Potrivit datelor furnizate de INFP, seismul s-a produs la 46 de kilometri sud-est de Baia Mare, la 50 de kilometri vest de Bistrița, la 61 de kilometri nord de Cluj-Napoca și la 62 de kilometri est de Zalău.
De asemenea, distanțele față de alte orașe mari au fost de 80 de kilometri nord de Turda, 94 de kilometri sud-est de Satu Mare și 98 de kilometri nord-vest de Târgu Mureș. Zona afectată de cutremur este una colinară, caracterizată de terenuri stabile, motiv pentru care intensitatea mișcării solului a fost extrem de redusă.
Locuitorii din satele apropiate de epicentru au povestit că au simțit un ușor tremur al podelelor sau zgomote scurte, dar nu s-au înregistrat cazuri de panică. În orașele mari din apropiere, precum Cluj-Napoca sau Zalău, seismul nu a fost perceput de majoritatea populației.
Regiunea Transilvaniei este cunoscută pentru o activitate seismică redusă comparativ cu alte zone ale României, cum ar fi Vrancea, Banatul sau Oltenia. Cutremurele care se produc aici sunt, de regulă, de mică intensitate și au loc la adâncimi foarte mici, de câțiva kilometri.
Specialiștii explică faptul că în Transilvania seismele au cauze tectonice locale, legate de deplasarea microblocurilor geologice și de adaptarea crustei la tensiunile interne ale Pământului. Acestea nu sunt comparabile cu mișcările adânci din zona Vrancea, care pot genera cutremure de peste 6 grade pe scara Richter și pot fi resimțite în întreaga țară.
În ultimii ani, în județele Cluj, Sălaj și Bistrița-Năsăud au fost înregistrate mai multe cutremure slabe, cu magnitudini cuprinse între 1,5 și 3,0 grade, fără consecințe asupra infrastructurii. Seismele de acest tip sunt considerate normale și nu reprezintă un pericol pentru populație, ci mai degrabă indică o activitate naturală a scoarței terestre.
Cutremurele cu magnitudine redusă sunt frecvente în România și se înregistrează aproape zilnic, în diferite regiuni. Majoritatea au valori sub 3 grade Richter și trec neobservate de populație. Institutul Național pentru Fizica Pământului monitorizează constant activitatea seismică și transmite datele în timp real.
Specialiștii susțin că un cutremur de 2,2 grade, produs la o adâncime de 3 kilometri, nu prezintă niciun risc pentru oameni sau construcții. Este vorba despre o mișcare minoră a scoarței, cauzată de tensiunile naturale care se acumulează și se eliberează periodic. „Cutremurele mici sunt fenomene normale și chiar benefice, pentru că eliberează energia din pământ fără a provoca daune. Nu există motive de îngrijorare”, au explicat seismologii.
România se află într-o zonă complexă din punct de vedere tectonic, iar cea mai activă regiune rămâne zona seismică Vrancea, unde au loc cutremure la adâncimi mari, între 70 și 160 de kilometri. Acestea pot fi resimțite pe arii extinse, inclusiv în București și în alte capitale europene. Prin comparație, cutremurele din Transilvania sau Crișana au adâncimi mici și intensități reduse.
De ce este importantă monitorizarea continuă a cutremurelor
Deși evenimentele seismice de mică amploare nu produc daune, ele oferă informații esențiale pentru cercetare. Datele obținute de INFP sunt analizate în timp real pentru a identifica modele de activitate și posibile zone de risc. România dispune în prezent de o rețea densă de stații seismice, care acoperă întreg teritoriul național și permit detectarea mișcărilor telurice la nivel de centimetru.
Monitorizarea permanentă ajută specialiștii să înțeleagă mai bine comportamentul scoarței terestre și să actualizeze hărțile de hazard seismic. În plus, aceste date contribuie la evaluarea vulnerabilității infrastructurii și la elaborarea de norme moderne de construcție.
Autoritățile reamintesc că, deși România nu se confruntă des cu seisme devastatoare, pregătirea pentru astfel de situații trebuie să rămână o prioritate. Populația este sfătuită să cunoască regulile de bază în caz de cutremur: evitarea panicii, protejarea sub elemente solide precum tocurile ușilor sau mesele rezistente și păstrarea calmului până la încetarea mișcării pământului.
Cutremurul din 12 noiembrie 2025 nu este un caz izolat. În ultimele luni, INFP a raportat mai multe evenimente similare în zone diferite ale țării. În Banat, Oltenia și Moldova au fost înregistrate seisme cu magnitudini între 2 și 4 grade, toate fără efecte notabile.
În 2025, România a înregistrat o activitate seismică moderată, fără evenimente majore. Cele mai puternice cutremure au avut loc în zona Vrancea, unde s-au produs mișcări de pământ de 4,1 și 4,3 grade, resimțite slab în Capitală și în orașele din estul țării. În Transilvania, în schimb, cutremurele sunt rare și de mică intensitate, cum este cel înregistrat în județul Cluj.
Specialiștii explică faptul că aceste fenomene sunt rezultatul natural al mișcării plăcilor tectonice și al ajustărilor interne din scoarță. Activitatea seismică moderată a României este considerată normală și nu indică un risc iminent de producere a unui cutremur major.
Deși cutremurul din Cluj nu a produs pagube, el a stârnit un val de reacții pe rețelele de socializare, mai ales în rândul locuitorilor care au simțit vibrația solului. Mulți au descris senzația ca pe o ușoară trepidație sau ca pe un zgomot scurt, similar unei explozii îndepărtate.
Unii internauți au relatat că au fost treziți din somn de un clinchet al obiectelor de pe rafturi sau de mișcarea ușoară a candelabrelor, dar nu au existat raportări de avarii. În mediul urban, clujenii care locuiesc la blocurile înalte nu au perceput mișcarea.
Autoritățile locale nu au primit apeluri de urgență, iar sistemele de monitorizare nu au semnalat nicio avarie la infrastructura critică. Situația a fost raportată rapid de către INFP, care a publicat detaliile cutremurului la scurt timp după producerea acestuia.
România și pregătirea pentru cutremure – o temă mereu actuală
Deși acest cutremur a fost slab, tema siguranței în caz de seism rămâne una de actualitate în România. Țara noastră a trecut prin cutremure majore în trecut, cel mai devastator fiind cel din 4 martie 1977, când au murit peste 1.500 de oameni. De atunci, autoritățile au investit constant în modernizarea rețelelor de monitorizare și în consolidarea clădirilor vulnerabile.
În ultimii ani, s-au derulat programe ample de evaluare seismică a școlilor, spitalelor și instituțiilor publice, în special în zonele cu risc ridicat. În Transilvania, riscul seismic este scăzut, însă cutremurele mici servesc drept reamintire că pământul este mereu în mișcare și că prevenția rămâne esențială.
Institutul Național pentru Fizica Pământului publică zilnic buletine de activitate seismică, iar datele sunt disponibile în timp real pe site-ul oficial. Prin intermediul acestor rapoarte, românii pot fi informați cu privire la frecvența și intensitatea cutremurelor din țară.
Cutremurul de 2,2 grade din județul Cluj nu a provocat niciun prejudiciu, dar oferă informații utile pentru specialiști. Astfel de evenimente, chiar și de mică magnitudine, ajută la calibrarea aparatelor și la studierea microseismicității locale. Prin corelarea datelor din mai multe regiuni, cercetătorii pot observa tendințe și pot estima cum se redistribuie tensiunile tectonice.
În concluzie, cutremurul din dimineața zilei de 12 noiembrie 2025 face parte din activitatea normală a scoarței terestre. S-a produs în Transilvania, în județul Cluj, la o adâncime de 3 kilometri și cu o magnitudine de 2,2 grade. Mișcarea a fost resimțită slab în localitățile din jurul epicentrului, fără urmări negative.
Evenimentul demonstrează importanța monitorizării seismice continue și a informării corecte a populației. România rămâne o țară cu o activitate seismică constantă, dar moderată, în care sistemele moderne de supraveghere contribuie la o mai bună înțelegere și prevenție a fenomenelor naturale.
