Miruna
Ministerul Sănătății a anunțat o inițiativă majoră pentru sistemul public de sănătate, prin lansarea în dezbatere publică a unui proiect de hotărâre care prevede înființarea a trei registre naționale de screening dedicate cancerului de col uterin, colorectal și de sân. Această măsură reprezintă un pas important în direcția modernizării strategiei de prevenție a bolilor oncologice și a alinierii României la standardele europene privind monitorizarea și gestionarea cancerului. Proiectul vine într-un moment în care statisticile privind incidența și mortalitatea provocate de cancer rămân îngrijorătoare, iar autoritățile sunt presate să implementeze soluții eficiente pentru detectarea precoce a bolii. Noile registre promit colectarea coerentă a datelor, o mai bună coordonare a programelor de screening și, în final, creșterea șanselor de supraviețuire pentru mii de pacienți.
Ce presupune înființarea registrelor naționale de screening
Potrivit proiectului, Ministerul Sănătății dorește crearea unor instrumente digitale care să permită colectarea, stocarea și gestionarea unitară a informațiilor privind persoanele eligibile pentru programele de screening. Primul dintre acestea, Registrul Național de Screening pentru Cancerul de Col Uterin, denumit SEESCCU, va avea rolul central în monitorizarea femeilor care beneficiază de testări, urmărirea incidenței leziunilor precanceroase și canceroase, precum și evaluarea calității serviciilor medicale oferite.
Registrul SEESCCU va fi o platformă informatică complexă, menită să adune date din multiple surse: cabinete medicale, maternități, laboratoare, spitale publice și private. Prin acest mecanism, autoritățile vor putea urmări cu exactitate numărul femeilor testate, rezultatele investigațiilor, recomandările medicilor și eventualele evoluții ale afecțiunilor depistate.
Proiectul prevede, de asemenea, două noi registre similare pentru cancerul colorectal și pentru cancerul de sân. Astfel, România va avea un sistem național integrat, capabil să monitorizeze trei dintre cele mai frecvente și periculoase forme de cancer, pentru care depistarea precoce face diferența dintre un tratament eficient și un prognostic rezervat.
Implementarea acestor registre va asigura o mai bună coordonare a programelor naționale de prevenție, facilitând identificarea zonelor cu incidență crescută, a categoriilor vulnerabile și a persoanelor care nu au acces la servicii de screening. În plus, autoritățile vor putea analiza în timp real eficiența campaniilor de prevenție și a tratamentelor recomandate.
De ce sunt necesare aceste registre și cine le administrează
În prezent, România se confruntă cu un decalaj major în ceea ce privește screeningul pentru cancer, comparativ cu alte țări europene. De multe ori, lipsa unor baze de date unificate și dificultatea de a urmări traseul pacientului oncologic au dus la diagnosticare tardivă sau la imposibilitatea de a evalua corect evoluția bolii.
Prin înființarea registrelor, autoritățile urmăresc să corecteze aceste probleme structurale și să ofere medicilor și specialiștilor în sănătate publică un instrument modern, eficient și sigur pentru gestionarea informațiilor.
Conform proiectului, registrele vor fi în proprietatea și administrarea Institutului Național de Sănătate Publică, prin Centrul Național de Supraveghere a Bolilor Netransmisibile. Această instituție va avea responsabilitatea gestionării tehnice, asigurării confidențialității datelor, formării personalului implicat în raportare și monitorizării calității informațiilor introduse în sistem.
De asemenea, introducerea obligatorie a datelor în registre va permite o imagine mult mai clară asupra situației reale privind cancerul în România. Astfel, autoritățile vor putea adopta politici de sănătate adaptate nevoilor populației, vor putea aloca resurse în funcție de incidență și vor putea interveni eficient în zonele unde screeningul este deficitar sau aproape inexistent.
Un alt aspect important este acela al transparenței. Prin intermediul registrelor, vor putea fi generate rapoarte periodice privind rezultatele screeningului, evoluția cazurilor depistate și impactul strategiilor de prevenție. Astfel, sistemul medical românesc va funcționa pe baza datelor reale, nu pe estimări sau statistici incomplete.
Beneficiile pentru populație și provocările implementării
Pentru cetățeni, beneficiile introducerii registrelor naționale de screening sunt evidente. Accesul la programe de prevenție va fi mai bine organizat, notificările și urmărirea medicală vor deveni mai eficiente, iar riscul ca o persoană să fie omisă din sfera screeningului va scădea considerabil. Femeile cu vârstele eligibile vor putea fi identificate rapid pentru testarea periodică a cancerului de col uterin, iar persoanele aflate în categoria de risc pentru cancerul colorectal sau de sân vor fi integrate într-un circuit medical bine definit.
Pe termen lung, aceste registre vor contribui la salvarea unui număr semnificativ de vieți. Detectarea precoce crește rata de supraviețuire, reduce costurile tratamentelor și îmbunătățește calitatea vieții pacienților. Cancerul, atunci când este depistat în stadii incipiente, poate fi tratat cu succes, iar registrele vor juca un rol cheie în această direcție.
Totuși, implementarea nu este lipsită de provocări. Sistemul medical va trebui să se adapteze rapid la noile proceduri, iar personalul din cabinete și spitale va necesita formare adecvată. De asemenea, confidențialitatea datelor medicale trebuie garantată în mod absolut, ceea ce presupune sisteme IT solide, securizate și bine administrate.
În plus, pentru ca registrele să funcționeze corect, este esențial ca toate instituțiile medicale să raporteze complet, corect și la timp. Orice întrerupere sau neglijență poate distorsiona datele și afecta eficiența întregului program național de screening.
