Redactia.ro

Joia Mare 2019 – Ce nu e bine să faci în această zi

Joia Mare - Ce nu e bine să faci în această zi

Joia Mare 2019 În Joia Mare, se rememorează Cina cea de Taină. Atunci, Mântuitorul le-a spălat picioarele ucenicilor şi le-a dat porunca: “Să vă iubiţi unul pe altul, precum Eu v-am iubit pe voi. Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii”. De asemenea, tot în Joia Mare, avut loc rugăciunea din Grădina Ghetsimani și prinderea lui Iisus.

În Joia Mare din Săptămâna Patimilor are loc slujba cunoscută sub numele de Denia celor 12 Evanghelii. În unele mânăstiri, la sfârşitul Sfintei Liturghii, există obiceiul ca stareţul să spele picioarele a 12 dintre călugări. Acest lucru amintește de gestul făcut de Mântuitorul Iisus Hristos la Cina cea de Taină. Din Joia Mare până în ziua de Paşti, nu se mai trag clopotele la biserici, ci doar se bate toaca.

Credincioşii participă joi seara, simbolic, la arestarea, judecarea, condamnarea, batjocorirea şi răstignirea Mântuitorului.

Joia Mare 2019. Sfânta şi Marea Joi, cunoscută şi ca Joia Mare este zi de o mare însemnătate în istoria mântuirii. Sunt prăznuite patru momente deosebite din Săptămâna Patimilor: Spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos. Cina cea de Taină, la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii (Euharistia). Rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea Domnului de către Iuda.

În dimineaţa din Joia Mare, oamenii merg la biserică să se spovedească şi să se împărtăşească. Seara aceștia participă la slujba celor 12 Evanghelii, îmbrăcaţi în haine de doliu. Acestea sunt făcute din pânză albă şi cusute cu negru. Tot acum se duce la biserică pâine, care va fi sfinţită de preot, stropită cu vin şi împărţită enoriaşilor în noaptea de Înviere.

Se spune că din Joia Mare nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se bate toaca. În majoritatea gospodăriilor româneşti, Joia Mare este ziua dedicată copturilor pascale (pasca şi cozonacii) şi înroşirii ouălor. Se spune că ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată.

Tradiții în Joia Mare

Joia Mare 2019. Tradiţia spune că nu este bine să dormi în Joia Mare, căci cine doarme în aceasta zi va rămâne leneş un an întreg. Dacă doarme o femeie, va veni Joimăriţa care o va face incapabilă de lucru tot anul. Se mai spune că morţii vin în fiecare an în această zi la vechile lor locuinţe, unde stau până în sâmbăta dinainte de Rusalii.

În Joia Mare, se fac focuri în curtea casei, pentru ca morţii să se poată încălzi. Focul din Joia Mare, se face aprinzând pentru fiecare mort câte o grămăjoara, daca vreţi să fie şi ei luminaţi pe lumea cealaltă. În unele locuri se duc la biserică băuturi şi mâncăruri, care se sfinţesc şi se dau de pomană, pentru sufletul morţilor. De asemenea, în alte părţi se împart la biserică colivă şi colaci.

O altă tradiţie specifică acestei zile este nunta sau măritarea urzicilor. Acest lucru înseamnă înflorirea şi, implicit, încetarea acestora de a mai fi bune de mâncat.

Până în Joia Mare, gospodinele trebuie să termine torsul şi ţesutul.

Această zi se mai numeşte Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră sau Joimăriţa. Joimăriţa sau Joimărica, personaj întâlnit doar în mitologia românească, a fost, la origini, o zeitate a morţii. Aceasta
supraveghea focurile din Joia Mare. Ulterior a devenit un personaj justiţiar, care-i pedepseşte pe cei leneşi.

Întruchipată, în mod simbolic, de o femeie urâtă şi puternică, deghizată într-o vrăjitoare rea, care poartă cu ea o serie de instrumente (o găleată cu jăratic, un cleşte, un ciocan, un cuţit, un vătrai, un sac cu cenuşă etc). Joimăriţa vine să vadă ce a lucrat fiecare şi, în cazul în care găseşte fuioare de lână netoarse, le pedepseşte pe fetele leneşe. Nici bărbaţii nu scapă de pedepse, dacă au fost leneşi şi gospodăria nu arată aşa cum ar trebui. În cazul în care Joimăriţa găseşte pe cineva dormind, acela va fi leneş tot anul. În unele zone, o femeie bătrână merge pe la casele cu fete tinere pentru a îndeplini tradiţia. În alte zone, cete de copii, unşi pe faţă cu negreală, merg să le îndemne pe fete la lucru. Pentru a scăpa de pedeapsă, gazdele trebuie să le dea copiilor ouă.

O altă formă de manifestare a Joimăriţei o reprezintă strigăturile peste sat. Originar din zona Ardealului, acest obicei era, de fapt, o denunţare satirică a abaterilor din anul anterior, cu rol moralizator.

Seara, credincioşii merg la biserică pentru a participa la slujba celor 12 Evanghelii. În tradiţia populară, se crede că fetele trebuie să-şi pună 12 dorinţe pe un fir de aţă, făcând câte un nod după fiecare Evanghelie citită de preot. După Înviere, se dezleagă cele 12 noduri pentru ca dorinţa să se împlinească, iar aţa se pune sub pernă şi tinerele îşi vor visa, astfel, ursitul. În sudul ţării se păstrează şi obiceiul ca bunicile să spele picioarele copiilor din familie.

Citește și: Săptămâna Mare 2019. Ce trebuie să faci în această săptămână. Tradiții și obiceiuri