Miruna
Guvernul României a reaprins dezbaterea privind pensiile de serviciu pentru magistraţi — judecători, procurori şi personal juridic auxiliar — prezentând o nouă variantă legislativă care vizează modificarea radicală a regulilor actuale. Proiectul adoptat recent prevede modificări importante privind vârsta de pensionare, vechimea necesară, formula de calcul a pensiei şi plafonarea beneficiilor. Propunerea survine după ce o primă încercare similară fusese respinsă de Curtea Constituţională a României (CCR), la sesizarea Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), pe motive de procedură. Noua abordare a autorităţilor declanșează, din nou, un val de nemulţumiri în rândul magistraţilor, care ameninţă cu o nouă sesizare constituţională.
Modificările-cheie propuse de guvern
Proiectul actual prevede că magistraţii vor putea beneficia de pensie de serviciu doar după o vechime totală de 35 de ani, din care minimum 25 de ani să fie în funcţii de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal juridic echivalent. Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă faţă de regimul anterior, care permitea pensionarea după 25 de ani de activitate exclusiv în magistratură.
Pensia va fi calculată la 55% din media indemnizaţiilor brute şi a sporurilor pentru ultimele 60 de luni de activitate, iar cuantumul net nu va putea depăşi 70% din venitul net avut în ultima lună înainte de pensionare. În plus, vârsta standard de pensionare este urcată progresiv — înspre 65 de ani — aliniind astfel sistemul judiciar la regulile generale ale sistemului public de pensii.
Această schimbare legislativă urmărește, potrivit executivului, să asigure sustenabilitatea bugetului de stat şi să elimine discrepanţele dintre pensiile speciale ale magistraţilor şi pensiile din sistemul public universal. Statutul actual, consideră Guvernul, generează costuri ridicate pentru stat şi crează percepţia de inegalitate socială.
De ce magistraţii resping propunerea
Reacţia din partea corpului magistraţilor a fost imediată și fermă. Instanţa supremă acuză proiectul de lege — adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului — că ocolește dezbaterea reală şi ignoră consultarea profesioniştilor vizaţi. Principalul reproș este că schimbările vizează statutul profesional şi pensiile — elemente esențiale pentru independența justiției. ICCJ susține că proiectul aduce atingere principiului securității juridice, stabilității normelor şi egalității, invocând numeroase articole din constituție care ar putea fi încălcate dacă legea va fi adoptată fără garanții suplimentare.
De asemenea, criticii arată că modificările sunt într-un contrast profund cu realitatea profesională și cu natura specifică a muncii magistraților, unde vechimea, specializarea și responsabilitatea nu pot fi evaluate ca într-un simplu sistem de pensii publice. Mai mult, schimbările repetitive, într-un interval scurt, creează incertitudine și neîncredere.
Ce se întâmplă de acum înainte
Decizia precedentă a CCR indica o problemă de procedură — lipsa avizului obligatoriu al Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) — nu o problemă de fond privind conţinutul legii. Guvernul a anunțat că reformarea pensiilor magistraţilor rămâne un obiectiv ferm și că va relua demersurile legislative. Astfel, propunerea revizuită urmărește să evite erorile procedurale anterioare și să ofere un cadru normativ asumat printr-o formulă corectă.
Rămâne de văzut dacă această variantă va fi acceptată de magistraţi sau dacă va fi din nou contestată la CCR. În cazul unei sesizări, conflictul dintre puterea executivă și sistemul judiciar ar putea escalada, iar drumul spre adoptarea finală a legii ar putea fi lung și dificil.
