Roxana
Lasata secului este una dintre cele mai importante sărbători de peste an pentru creștinii ortodocși, marcând despărțirea de mâncărurile „de dulce” înainte de intrarea în post. Această zi este plină de tradiții, obiceiuri și simboluri străvechi, păstrate cu sfințenie mai ales în satele românești. În funcție de calendarul bisericesc, există două momente distincte de lăsatul secului – pentru Postul Crăciunului.
În 2025, Lasata secului pentru Postul Crăciunului se ține pe 14 noiembrie, cu o zi înainte de începerea postului propriu-zis. Este o sărbătoare de familie, dar și o zi în care finii merg la nași cu daruri, după un obicei transmis din generație în generație.
Originea și semnificația zilei de lasata secului
Lasata secului vine de la expresia „a lăsa sec”, adică a renunța la mâncărurile care conțin carne, ouă sau lactate. În vechime, oamenii spuneau că în această zi „se leagă gura”, adică se oprește mâncatul de dulce.
Este o zi de hotar între două perioade: cea de petrecere, belșug și voie bună, și cea de post, rugăciune și curățire sufletească. De aceea, în popor se mai spune că Lasata secului este o sărbătoare a echilibrului – oamenii se bucură, se împacă, își cer iertare și pregătesc trupul și sufletul pentru post.
În unele zone din țară, sărbătoarea poartă numele de „Lăsatul secului de carne” sau „Lăsatul secului de brânză”, în funcție de perioada anului, iar fiecare are tradițiile sale specifice.
Obiceiuri și tradiții de lasata secului
Ziua este marcată de o serie de obiceiuri, unele cu semnificații religioase, altele păgâne, menite să aducă noroc și protecție asupra gospodăriei.
În satele din Moldova, Transilvania și Oltenia, se organizează mese mari în familie, cunoscute sub numele de „cinină” sau „ospățul de Lasata secului”. Este ultima ocazie în care se mănâncă de dulce, iar mesele sunt bogate în preparate tradiționale – friptură, sarmale, brânzeturi, prăjituri și vin roșu.
Un obicei vechi este acela al „petrecerii cu focuri”, în care tinerii aprind focuri pe dealuri, semn al purificării și al alungării răului. Fetele sar peste foc pentru a fi curate tot anul, iar băieții fac zgomote cu clopote sau oale, ca să alunge duhurile rele.
Tot în această zi se spune că trebuie să te împaci cu toți cei cu care ai fost certat. Dacă rămâi certat după Lasata secului, vei duce supărarea tot anul. În unele zone, oamenii merg la biserică pentru spovedanie și se roagă pentru liniște și sănătate.
În Banat și Ardeal, se ține și „jocul satului”, o petrecere tradițională cu muzică, dans și bucate alese. Este o sărbătoare veselă, dar și un prilej de comunitate. Se crede că dacă râzi din toată inima în seara de Lasata secului, vei fi fericit tot anul.
Ce duc finii la nași de lasata secului
Unul dintre cele mai frumoase obiceiuri este acela al darurilor duse de finii la nași. Este un gest de respect și recunoștință, care întărește legătura spirituală dintre familie și părinții spirituali.
Tradiția spune că finii trebuie să meargă la nași cu o colivă sau o prăjitură de casă, o sticlă de vin și un coș cu bucate. În unele regiuni, se duc și lumânări, colaci rotunzi și fructe de toamnă – mere, nuci, gutui – simboluri ale belșugului.
De obicei, femeile pregătesc plăcinte de post, iar bărbații aduc vin roșu, pentru a fi binecuvântat de nași. În Oltenia și Muntenia, se obișnuiește ca finii să ducă și un prosop brodat sau o batistă albă, iar nașii, la rândul lor, oferă un mic dar – o icoană, o cruciuliță sau un colac.
Se spune că acest schimb de daruri asigură armonia între familii și aduce binecuvântare în noul post.
Ce se mănâncă de lasata secului
Masa de Lasata secului este una bogată, fiind ultima înainte de post. În gospodăriile tradiționale se pregătesc mâncăruri „de dulce”, dar și bucate care anunță începutul postului.
Pe masă se așază sarmale, friptură, cârnați, ouă umplute, ciorbe cu smântână, brânzeturi și plăcinte. În unele sate se face o ciorbă specială, numită „zeamă de Lasata secului”, care se servește dimineața, pentru a „curăța” trupul de carne.
Totodată, se spune că în această zi nu trebuie să lipsească pâinea rotundă și lumânarea aprinsă, semn al luminii care trebuie să rămână vie în casă pe tot parcursul postului.
În Muntenia și Dobrogea, oamenii obișnuiesc să facă plăcinte cu brânză dulce sau cu dovleac, în timp ce în Ardeal se servește ciorbă de potroace și cozonac.
După cină, se rostește o rugăciune, iar familia mulțumește pentru toate bunătățile primite în timpul anului.
Superstiții și credințe populare de lasata secului
Poporul român a învăluit această zi cu numeroase superstiții, păstrate până astăzi.
Se spune că nu trebuie să se certe nimeni în ziua de Lasata secului, pentru că altfel va avea ghinion tot postul.
O altă credință spune că nu e bine să se doarmă după-amiaza, pentru că omul va fi leneș tot anul.
De asemenea, nu se spală rufe și nu se face curățenie în casă, pentru că se „tulbură liniștea postului”.
În unele sate, femeile pun cenușă pe pragul casei, ca simbol al smereniei, iar în altele se aruncă pâine peste acoperiș, ca să aibă belșug în gospodărie.
Tinerii necăsătoriți au propriile lor superstiții. Fetele își pun busuioc sub pernă, ca să-și viseze ursitul, iar băieții își leagă un fir de lână roșie la mână, pentru noroc în dragoste.
Gesturile care aduc binecuvântare în această zi
Pentru a avea un post cu folos și un an bogat, preoții recomandă câteva gesturi simple, dar cu semnificație profundă.
Este bine ca în ziua de Lasata secului să dai de pomană celor nevoiași, mai ales mâncare gătită și fructe.
Se spune că dacă aprinzi o lumânare în memoria celor plecați din familie, sufletele lor vor primi lumină în lumea de dincolo.
Totodată, dacă îți ceri iertare de la cei din jur, vei intra în post cu inima curată.
Un alt obicei frumos este să stingi focul din vatră, iar dimineața să-l reaprinzi, simbolizând renașterea spirituală.
Lasata secului – momentul care aduce echilibru în familie
Lasata secului nu este doar o zi de sărbătoare, ci un moment de echilibru între trup și suflet. Este ocazia ideală pentru a reuni familia, a face pace cu cei din jur și a aduce mulțumire pentru toate lucrurile primite.
Finilor li se amintește de rolul important al nașilor în viața lor, iar gestul de a merge cu daruri nu este o simplă tradiție, ci un act de recunoștință și respect față de legătura spirituală care îi unește.
Astfel, Lasata secului rămâne o sărbătoare a curățirii și a comuniunii, păstrată cu drag de români, indiferent de timpuri.
În fiecare an, când se lasă secul, românii știu că nu renunță doar la mâncăruri de dulce, ci se pregătesc sufletește pentru o perioadă de reflecție, liniște și apropiere de Dumnezeu.
