Loredana Ionescu
Guvernul condus de Ilie Bolojan s-a reunit vineri, de la ora 15:00, într-o ședință în care principalul subiect a fost proiectul privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților. Documentul a fost adoptat și urmează să fie transmis Parlamentului, inițiind procedura de angajare a răspunderii Executivului. Miza este majoră: România ajunge la termenul final pentru patru jaloane din PNRR, în valoare totală de 807 milioane de euro.
Guvernul Bolojan forțează reforma pensiilor speciale
Premierul Bolojan a anunțat că Guvernul va merge înainte cu reforma, chiar dacă atât Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cât și Consiliul Economic și Social (CES) au emis avize negative. Executivul subliniază însă că aceste avize sunt consultative.
Bolojan a explicat că proiectul se bazează pe trei direcții centrale: îndeplinirea obligațiilor asumate în PNRR, corectarea dezechilibrelor din actualul sistem al pensiilor de serviciu – inclusiv pensionarea la vârste reduse și pensiile foarte apropiate de ultimul salariu – și construirea unui cadru sustenabil în următoarele decenii. Premierul a reiterat că România nu își mai poate permite perpetuarea unui sistem care generează costuri bugetare tot mai mari.
Printre modificările esențiale se află plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net, creșterea vechimii minime de la 25 la 35 de ani și majorarea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani, într-o perioadă de tranziție de aproximativ 15 ani.
„Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte. Pe de o parte, de aspectul de accesare al fondurilor europene, de o minimă justiție socială prin corectarea unor nedreptăți, o pensionare prea rapidă și o pensie cât ultimul salariu și, de asemenea, pentru a pune sistemul de pensii pe baze sustenabile în anii următori.
Stabilirea pensiei la un maxim de 70 la sută din ultimul salariu net, creșterea vechimii în muncă de la 25 de ani cât este acum la 35 de ani și, de asemenea, creșterea vârstei de pensionare de la 48, 50 de ani cât este astăzi la 65 de ani într o perioadă de tranziție de aproximativ 15 ani. Vom demara astăzi procedura de angajare a răspunderii Guvernului și, așa cum v-am spus ieri, estimarea este că cel mai probabil, marți, în data de 2, vom trece la finalizarea acestei proceduri prin prezentarea în Parlament după ce vom primi eventualele amendamente de la parlamentari”, a precizat șeful Guvernului.
Plenul CSM a transmis aviz negativ privind proiectul de lege.
Cu o zi înainte, Plenul CSM transmisese aviz negativ privind proiectul de lege. Instituția avertizează că modificările propuse afectează statutul și independența magistraților și că acestea ar fi trebuit discutate temeinic cu sistemul judiciar înainte de asumarea lor politică. Documentul final cu justificările CSM urmează să fie transmis Ministerului Muncii.
Pe lângă reforma pensiilor de serviciu, pe masa Guvernului s-au aflat și alte documente importante: proiectul de rectificare bugetară pe 2025, modificarea regulilor privind funcționarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) și trei ordonanțe de urgență, aflate deja în primă lectură, privind implementarea PNRR, actualizarea reglementărilor referitoare la sancțiunile internaționale și completarea Legii petrolului nr. 238/2004.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a comentat avizul negativ al CSM, precizând că opiniile magistraților sunt importante, dar nu determinante în procesul legislativ. Guvernul insistă că reforma este necesară pentru a respecta jaloanele asumate în fața Comisiei Europene.
Executivul se află acum într-o cursă contra-cronometru. România trebuie să îndeplinească până la miezul nopții, pe 28 noiembrie 2025, patru jaloane din Cererea de plată nr. 3 din PNRR, pentru care miza financiară este de peste 800 de milioane de euro. Jaloanele problematice au fost blocate de Comisia Europeană încă din toamna anului 2023, din cauza neregulilor constatate.
În ultimele ore înainte de termenul-limită, Guvernul a finalizat numirea conducerii AMEPIP – un președinte și doi vicepreședinți –, instituție-cheie în evaluarea întreprinderilor publice. „Putem considera că jalonul AMEPIP este îndeplinit”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu.
Opoziția are acum la dispoziție singurul instrument constituțional prin care poate bloca procedura de angajare a răspunderii: depunerea unei moțiuni de cenzură. Dacă aceasta nu va trece, proiectul devine lege fără vot în Parlament.
În acest context tensionat, premierul Ilie Bolojan afirmă că România trebuie să aleagă între reformă și pierderea fondurilor europene esențiale. Executivul susține că a făcut în ultimele luni „tot ce era posibil” pentru a recupera întârzierile majore lăsate în urmă de fostele administrații.
Sursa foto: Arhivă
