Mirela Loșniță
Recordul absolut de temperatură ar putea fi doborât în 2026, arată un material publicat de România TV. Anul în curs se conturează drept cel mai cald înregistrat vreodată. Recordul actual este deținut de 2024. Datele citate arată că ultimii 11 ani sunt cei mai călduroși măsurați. Articolul a apărut luni, 17 august 2026, la ora 21:00, și este semnat de Irina Dumitrescu.
Materialul se sprijină pe datele serviciului european Copernicus. Sunt citate și alte instituții internaționale. Printre ele se află NASA, NOAA și Universitatea Columbia. Este menționat și raportul State of the Climate 2025.
Trebuie precizat de la început un aspect de formă. Articolul nu conține niciun citat direct între ghilimele. Afirmațiile sunt atribuite generic unor specialiști și rapoarte. Nu apare numele vreunui cercetător care să semneze concluziile.
Ce arată datele: 2026 ar putea depăși 2024
Ideea principală a materialului este o comparație între ani. Anul 2024 deține în prezent recordul de temperatură. Anul 2026 se apropie de acest prag. Datele parțiale îl plasează pe primul loc.
Contextul mai larg este descris printr-o singură cifră. Ultimii 11 ani sunt cei mai călduroși măsurați vreodată. Nu este vorba despre un an izolat. Este o serie continuă de recorduri.
Un alt element citat privește ritmul încălzirii. Potrivit materialului, „din 2013-2014, ritmul mediu ar fi crescut de la aproximativ 0,17 la 0,4 grade pe deceniu”. Practic, viteza încălzirii s-ar fi dublat.
Aici apare însă o limită a informației. Materialul atribuie această cifră unui studiu nespecificat. Nu sunt indicați autorii sau instituția care l-a realizat. Nu apare nici anul publicării studiului.
Valurile de căldură din Europa: 5-6 grade peste normal
Materialul detaliază și situația din vara europeană. În mai multe regiuni, temperaturile au depășit valorile obișnuite pentru perioada respectivă. Abaterea indicată este de 5-6 grade Celsius. Este o diferență semnificativă față de mediile istorice.
Pragul de 35 de grade a fost trecut în zile consecutive. Materialul nu precizează în ce țări anume. Nu apar orașe sau stații meteorologice concrete. Nici numărul exact de zile.
Un al doilea indicator folosit este cel al nopților tropicale. Acestea sunt nopțile în care minima nu coboară sub 25 de grade Celsius. Ele sunt considerate mai periculoase decât maximele de peste zi. Organismul nu apucă să se răcorească.
Recordul absolut de temperatură nu se măsoară doar prin vârfuri. Materialul insistă pe durata episoadelor de caniculă. Persistența căldurii contează la fel de mult. Iar nopțile calde amplifică efectul asupra sănătății.
Aproximativ 10.000 de decese asociate căldurii
Cifra cea mai dură din material privește mortalitatea. Aproximativ 10.000 de decese au fost asociate căldurii în Europa. Ele au fost înregistrate doar în ultima săptămână din iunie. Sursa indicată este sistemul EuroMomo.
EuroMomo este sistemul european de monitorizare a mortalității. El compară decesele înregistrate cu valorile așteptate. Diferența este atribuită unor factori precum canicula. Materialul nu detaliază însă metodologia.
Cifra nu este defalcată pe țări. Nu apar date separate pentru statele din sudul Europei. Nu se precizează nici distribuția pe categorii de vârstă. Aceste detalii lipsesc din articol.
Perioada vizată este foarte scurtă, de doar șapte zile. Este ultima săptămână din iunie. Materialul nu extinde bilanțul la întreaga vară. Nu se spune nici dacă cifra a fost actualizată ulterior.
Nu este oferită nici o comparație cu anii anteriori. Nu știm dacă cele 10.000 de decese reprezintă o creștere. Sau dacă cifra este comparabilă cu verile precedente. Materialul nu oferă acest reper.
Dioxidul de carbon: 435 ppm față de 278 ppm
Explicația de fond invocată în material ține de gazele cu efect de seră. Concentrația de dioxid de carbon a ajuns în 2025 la 435 de părți per milion. La începutul erei industriale, valoarea era de 278 de părți per milion. Creșterea depășește, așadar, 50%.
Calculul se verifică din cifrele oferite. Diferența dintre 435 și 278 de părți per milion înseamnă aproximativ 56%. Formularea din material vorbește despre o creștere de peste 50%. Cele două date sunt, așadar, compatibile.
Aceste date apar în contextul raportului State of the Climate 2025. Documentul consemnează un maxim al concentrațiilor atmosferice de gaze cu efect de seră. Este vorba despre cel mai ridicat nivel măsurat. Materialul nu oferă comparații intermediare.
Raportul are în spate un efort internațional amplu. La realizarea lui au participat 625 de cercetători. Ei provin din 60 de țări. Este cel mai concret element de autoritate citat în articol.
Materialul menționează și programul Ceres al NASA. Acesta monitorizează albedoul, adică reflectivitatea planetei. Sursa nu explică însă ce arată datele obținute. Rolul acestui program în concluzii rămâne neclar.
El Niño și scenariul pentru 2027
Un factor suplimentar invocat este fenomenul El Niño. Acesta presupune o încălzire a apelor Oceanului Pacific. Instalarea lui amplifică temperaturile la nivel global. NOAA estimează un episod deosebit de puternic.
Consecința anunțată privește anul următor. Potrivit materialului, 2027 ar putea depăși 2026. Recordul s-ar muta astfel din nou. Este un scenariu, nu o certitudine.
Materialul nu precizează însă când ar urma să se instaleze episodul. Nu apare o lună sau un trimestru de referință. Nici o durată estimată a fenomenului. Informația rămâne la nivel general.
Materialul nu menționează fenomenul La Niña. Nu apare nicio referire la faza opusă a ciclului. Nu se discută nici despre o eventuală răcire temporară. Discuția rămâne centrată pe El Niño.
De asemenea, lipsesc reperele politice obișnuite în astfel de materiale. Nu este menționat pragul de 1,5 grade Celsius. Nu apare nici Acordul de la Paris. Contextul internațional al negocierilor climatice nu este abordat.
O ultimă precizare ține de structura informației. Materialul combină date din surse diferite, fără a le separa clar. Cifrele vin de la Copernicus, NOAA, NASA și din raportul State of the Climate 2025. Nu se poate stabili întotdeauna cărei surse îi aparține fiecare cifră.
