Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat promulgarea unei legi esențiale pentru întărirea integrității în instituțiile publice. Noul pachet legislativ introduce reguli stricte înainte și după exercitarea funcțiilor publice, cu scopul de a preveni conflictele de interese și influențele nejustificate asupra actului administrativ. Potrivit șefului statului, adoptarea acestui cadru normativ reprezintă un pas crucial pentru atingerea obiectivului major: aderarea României la OCDE în 2026.
Un pas important în direcția standardelor OCDE
Anunțul președintelui vine într-un context în care România depune eforturi susținute pentru a îndeplini cerințele de integritate impuse de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Nicușor Dan a subliniat că legea reprezintă un progres major în modernizarea modului în care funcționează instituțiile publice.
„România a făcut încă un pas decisiv spre aderarea la OCDE”, a transmis acesta, explicând că pachetul de măsuri introduce o „perioadă de reflecție” de 12 luni, obligativitatea depunerii declarațiilor înainte și după angajare și un mecanism clar de verificare și sancționare gestionat de Agenția Națională de Integritate.
Sunt vizate persoanele cu atribuții sensibile din administrație, precum cele implicate în achiziții, autorizări, fonduri europene, audit, reprezentare juridică, dar și funcțiile de conducere și demnitățile publice.
Noile reguli: restricții înainte și după exercitarea funcției
Unul dintre elementele de bază ale noii legi este instituirea unor restricții clare pentru funcționarii publici, atât înainte, cât și după exercitarea mandatului. Scopul acestor măsuri este prevenirea conflictelor de interese și eliminarea influențelor care pot afecta transparența decizională.
„În perioada pre-angajare, acestea nu pot supraveghea, controla sau încheia contracte cu entități private la care au activat în ultimele 12 luni. În perioada post-angajare, nu pot desfășura activități profesionale care se suprapun cu atribuțiile avute în funcție și care ar putea afecta climatul de transparență și imparțialitate”, a explicat președintele.
Nicușor Dan subliniază că legea nu este doar o actualizare a normelor interne, ci „o condiție cheie în procesul de aderare la OCDE, un standard de integritate pe care România îl îndeplinește acum aproape integral”. El afirmă că țara noastră este aproape de finalizarea cadrului legislativ necesar pentru a demonstra că instituțiile publice funcționează „transparent, responsabil și predictibil”.
Reacția OCDE și pașii următori pentru România
Potrivit președintelui, proiectul legislativ a fost deja prezentat Grupului de lucru al OCDE pentru integritate, iar reacția a fost una pozitivă. „Proiectul de act normativ a fost prezentat Grupului de lucru al OCDE pentru integritate care a salutat angajamentul statului roman pentru consolidarea integrității și transparenței publice”, a transmis Nicușor Dan.
Șeful statului afirmă că România este „foarte aproape de obiectivul major: aderarea României la OCDE în 2026”. Prin această lege, România demonstrează că își asumă regulile și standardele statelor cu democrații consolidate.
Măsurile adoptate vor impune instituțiilor publice să funcționeze în baza unor principii stricte, aliniate exigențelor internaționale, ceea ce va contribui la creșterea încrederii publice și la reducerea vulnerabilităților administrative.
Ce prevăd concret noile restricții pre și post-angajare
Legea detaliază în mod clar ceea ce presupun cele două tipuri de restricții:
„Prin restricţia pre-angajare se înţelege condiţia impusă de lege persoanelor care deţin funcţii sau demnităţi publice ca pe o perioadă de 12 luni de la data numirii, alegerii sau angajării, să nu exercite activităţi de supraveghere sau control şi să nu participe la încheierea de contracte, în numele sau pe seama autorităţii sau instituţiei publice, cu persoana juridică de drept privat la care au desfăşurat o activitate profesională, cu titlu remunerat sau neremunerat, în ultimele 12 luni anterioare numirii, alegerii sau angajării.”
De asemenea:
„Prin restricţia post-angajare se înţelege interdicţia ca pe o perioadă de 12 luni de la încheierea mandatului sau încetarea funcţiei sau activităţii, să exercite activităţi profesionale, cu titlu remunerat sau neremunerat, la o persoană juridică de drept privat care se suprapun sau interferează din perspectiva atribuţiilor cu lista activităţilor derulate în ultimele 12 luni în cadrul autorităţii sau instituţiei publice şi sunt de natură a afecta climatul de transparenţă şi imparţialitate.”
Adoptarea acestei legi reprezintă un pas major în responsabilizarea funcționarilor și în consolidarea integrității publice. Cu reguli mai clare și proceduri mai stricte, administrația românească se apropie de standardele internaționale privind etica și corectitudinea în exercitarea funcțiilor publice.




















