Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 28 septembrie 2025. Ce partide, blocuri și candidați independenți intră în cursa pentru Parlament

Potrivit euronews.ro, duminică, 28 septembrie 2025, cetățenii Republicii Moldova sunt chemați la urne pentru a-și alege noul Parlament. Comisia Electorală Centrală a validat înscrierea a 15 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți. Scrutinul are o miză uriașă: direcția geopolitică a țării, între continuarea parcursului european și apropierea de Rusia.

Citește și

A IESIT LA IVEALA TOT!! Nu s-a stiut NIMIC despre ei: "Ne-am sarutat!!!" E vorba...

Cine candidează: partide politice și alianțe

Lista partidelor acceptate în competiția electorală este una amplă și diversă, acoperind aproape întreg spectrul politic. Printre acestea se numără:

• Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea care o susține pe președinta Maia Sandu și care promovează ferm parcursul european;
• Partidul „Democrația Acasă”;
• Coaliția pentru Unitate și Bunăstare;
• Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa;
• Partidul Social Democrat European;
• Partidul Național Moldovenesc;
• Mișcarea „Respect Moldova”;
• Liga Orașelor și Comunelor;
• Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
• Alianța „Moldovenii”;
• Partidul „Moldova Mare”;
• Partidul „Noua Opțiune Istorică”;
• Partidul Liberal;
• Uniunea Creștin-Socială din Moldova;
• Partidul Nostru, condus de omul de afaceri Renato Usatîi.

Pe lângă acestea, patru blocuri electorale s-au înscris în competiție:

1. Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, ce reunește Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Comuniștilor, Partidul Republican „Inima Moldovei” și Partidul pentru Viitorul Moldovei;
2. Blocul electoral „Alternativa”, condus de primarul Chișinăului Ion Ceban, format din Mișcarea Alternativa Națională, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei și Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic;
3. Alte două blocuri mai mici, constituite din formațiuni regionale și civice.

De asemenea, au fost validați patru candidați independenți: Andrei Năstase, Olesea Stamate, Victoria Sanduța și Tatiana Crețu.

Praguri electorale și reguli de acces în Parlament

Noul Parlament al Republicii Moldova va avea 101 deputați. Pentru ca o formațiune să poată intra în legislativ, trebuie să atingă anumite praguri electorale:

• 5% pentru partidele politice;
• 7% pentru blocurile electorale;
• 2% pentru candidații independenți.

Aceste bariere sunt menite să reducă fragmentarea excesivă a Parlamentului și să asigure reprezentarea unor forțe politice capabile să formeze ulterior majorități.

Partidele cu cele mai mari șanse

Potrivit sondajelor realizate înainte de scrutin, trei-patru formațiuni par să aibă cele mai mari șanse de a intra în Parlament:

• Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – principala forță proeuropeană, aflată la guvernare;
• Blocul Patriotic al socialiștilor și comuniștilor, cu o orientare pro-rusă;
• Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, care promovează o linie populistă și încearcă să atragă electoratul indecis;
• Blocul „Alternativa”, coordonat de Ion Ceban, care mizează pe un mesaj al „bunei colaborări” atât cu Vestul, cât și cu Estul.

PAS și Blocul Patriotic se află în opoziție directă, reprezentând cele două mari viziuni geopolitice pentru Republica Moldova. În schimb, Partidul Nostru și Blocul „Alternativa” pot juca rolul de arbitru, în funcție de opțiunile lor pentru alianțe post-electorale.

Miza geopolitică a scrutinului

Alegerile parlamentare din 28 septembrie sunt prezentate de presa internațională, inclusiv de France Presse, drept o confruntare decisivă între două viziuni ireconciliabile. Pe de o parte, continuarea drumului european, asumat de Maia Sandu și susținut de PAS. Pe de altă parte, o apropiere de Rusia, promovată de partidele de opoziție pro-moscovite.

Președinta Maia Sandu a avertizat în repetate rânduri asupra riscului ingerințelor rusești în campanie și în procesul electoral. „Suveranitatea, independența, integritatea și viitorul nostru european sunt în pericol”, a declarat șefa statului, adăugând că, în cazul în care Rusia ar controla țara, „toți moldovenii vor avea de suferit, indiferent cu cine au votat.”

Alegerile parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie 2025 reprezintă unul dintre cele mai importante momente politice ale ultimilor ani. Cu o listă amplă de partide și blocuri, dar și cu câțiva independenți importanți, scrutinul are potențialul de a redesena scena politică.

Rezultatele nu vor stabili doar noua configurație a Parlamentului, ci și direcția geopolitică a țării: consolidarea parcursului european sau revenirea în sfera de influență a Rusiei. Alegerea pe care o vor face cetățenii moldoveni va decide viitorul politic, economic și diplomatic al Republicii Moldova pentru următorii patru ani.