Glanda tiroidă este un organ în formă de fluture compus din 2 lobi bulboși drept și stângi legați în linia mediană printr-o structură subțire numită istm. Situată la nivelul gâtului, tiroida se înfășoară în jurul traheei anterioare direct inferioare laringelui, la nivelul vertebrelor C5 până la T1.

În medie, măsoară 5 cm înălțime, 5 cm lățime și cântărește 20-30 g la adulți, cu tiroide puțin mai grele observate la femei. O structură bogată vasculară, tiroida își primește alimentarea cu sânge în principal din două surse. Artera tiroidiană superioară, care este prima ramură a arterei carotide externe, furnizează jumătatea superioară a tiroidei la peste 95% dintre oameni. Porţiunea inferioară a tiroidei este alimentată cel mai frecvent de artera tiroidiană inferioară, ramificată din trunchiul tirocervical, ea însăşi o ramură a arterei subclaviei. În plus, tiroida are un drenaj limfatic extins care implică mai multe niveluri de ganglioni limfatici, incluzând, dar fără a se limita la ganglionii limfatici prelaringieni (sau Delphiani), pre- și paratraheali, retrofaringieni, retroesofagieni și jugulari interni.

Citește și

A tacut cat a tacut, dar acum Valentin Sanfira a vorbit deschis despre divort si...

Ea produce și secrează hormoni tiroidieni, care joacă un rol esențial în reglarea metabolismului și a altor funcții ale corpului. Principalii hormoni tiroidieni produși de glanda tiroidă sunt tiroxina (T4) și triiodotironina (T3). Acești hormoni influențează ritmul metabolic, consumul de energie, temperatura corpului și alți procese fiziologice.

Modul de funcționare a glandei tiroide

Glanda tiroidă funcționează într-un mod complex pentru a regla metabolismul și a menține echilibrul hormonal în organism.

Funcționarea glandei tiroidiene este reglată de glanda pituitară, situată în creier, prin intermediul hormonului tireotrop (TSH). Există câțiva pași cheie care trebuie îndepliniți pentru o funcționare bună a glandei tiroide:

Stimularea glandei tiroidiene

• Glanda tiroidă este reglată de glanda pituitară, situată în creier.
• Glanda pituitară secretă hormonul tireotrop (TSH) în sânge, în funcție de nivelul de hormoni tiroidieni (T3 și T4) existenți în organism.
• Dacă nivelul hormonilor tiroidieni este scăzut, glanda pituitară eliberează mai mult TSH pentru a stimula glanda tiroidă să producă hormoni tiroidieni.

Producerea de hormoni tiroidieni

• Sub influența TSH, glanda tiroidă produce și eliberează în sânge T3 (triiodotironina) și T4 (tiroxina), care conțin iod în structura lor.

Transportul hormonilor tiroidieni

• Hormonii tiroidieni sunt transportați în sânge, legați de proteine care îi protejează și îi transportă către ținte specifice în organism.

Transformarea T4 în T3

• T4 este produs în cantități mai mari decât T3, însă T3 este forma activă a hormonilor tiroidieni.
• O parte din T4 este transformată în T3 în țesuturile periferice, cum ar fi ficatul și rinichii, pentru a deveni biologic activă.

Efectele hormonilor tiroidieni

• Hormonii tiroidieni au efecte asupra tuturor celulelor din organism, afectând metabolismul bazal, producția de energie, temperatura corpului, creșterea și dezvoltarea, funcționarea sistemului nervos, inimii și multe altele.

Feedback Negativ

• Pe măsură ce nivelurile de T3 și T4 cresc, ele inhibă secreția de TSH din glanda pituitară, astfel încât glanda tiroidă să nu producă în exces hormoni tiroidieni.

Această reglare fină asigură menținerea homeostaziei în organism. Dezechilibrul în funcționarea glandei tiroidiene poate duce la afecțiuni cum ar fi hipotiroidismul sau hipertiroidismul, afectând sănătatea generală și funcționarea sistemelor organismului.

Ce rol are glanda pituitară în funcționarea tiroidei

Glanda pituitară joacă un rol esențial în reglarea funcției glandei tiroide. Ea secretă hormonul tireotrop (TSH), care este responsabil pentru stimularea glandei tiroidiene pentru a produce și elibera hormonii tiroidieni (T3 și T4).

Aceasta detectează nivelurile de hormoni tiroidieni (T3 și T4) existente în sânge. Dacă nivelurile acestor hormoni sunt scăzute, glanda pituitară reacționează prin creșterea secreției de TSH.

TSH este eliberat în sânge și călătorește către glanda tiroidă. Apoi se leagă de receptori specifici de pe celulele glandei tiroidiene, stimulându-le să producă și să elibereze hormoni tiroidieni.

Rolul central al glandei pituitare în reglarea funcției tiroidei este crucial pentru menținerea echilibrului hormonal în întregul organism. Dacă există disfuncții în acest sistem de reglare, pot apărea probleme ale glandei tiroide, cum ar fi hipotiroidismul sau hipertiroidismul. Evaluarea nivelurilor de TSH și hormoni tiroidieni în sânge este frecvent utilizată pentru diagnosticarea și monitorizarea stării de sănătate a glandei tiroide și a glandei pituitare.

Semne că glanda tiroidă nu funcționează cum trebuie

Așa cum am văzut deja, glanda tiroidă este esențială în funcționarea normală a organismului în fiecare zi.

Semnele că glanda tiroidă nu funcționează corespunzător pot varia în funcție de tipul de tulburare tiroidiană.

Există simptome comune care pot să apară în cazul hipo sau hipertiroidismului. Printre acestea se numără modificări ale ciclului menstrual (iregularități menstruale sau amenoree), dificultăți în concentrare și memorie sau apariția unui gât umflat, cunoscut și sub numele de gâtul lui Goiter.

Pe lângă aceste simptome comune, există și câteva semne specifice pentru fiecare afecțiune – hipo sau hipertiroidismul.

În cazul hipotiroidismului, putem să întâlnim:

• Oboseală persistentă: Lipsa de energie și oboseala excesivă pot fi semne comune de hipotiroidism.
• Modificări în greutate: Dificultăți în menținerea sau pierderea în greutate, simptomul comun fiind creșterea în greutate
• Sensibilitate la frig: Dificultăți în reglarea temperaturii corpului, simțindu-se mereu friguros.
• Piele uscată și păr fragil: Piele uscată, mâncărime, precum și păr și unghiile fragile.
• Constipație: Încetinirea tranzitului intestinal poate fi o problemă comună.
• Depresie sau anxietate: Stări de spirit afectate, inclusiv sentimente de tristețe sau anxietate.

În situația hipertiroidismului, regăsim următoarele semne:

• Pierdere în greutate neintenționată: Descreșterea în greutate fără o explicație aparentă.
• Creșterea ritmului cardiac: Palpitații, bătăi rapide ale inimii și tensiune arterială crescută.
• Iritabilitate și anxietate: Modificări ale stării de spirit, nervozitate și iritabilitate.
• Transpirații excesive: Transpirații și sensibilitate crescută la căldură.
• Debilitate musculară: Slăbiciune musculară și oboseală.
• Probleme de somn: Dificultăți în adormire sau somn agitat.

Afecțiuni asociate cu glanda tiroidă

Glanda tiroidă poate fi asociată cu diverse afecțiuni, care pot afecta funcționarea normală a acestui organ și pot influența sănătatea generală a organismului. Iată câteva dintre afecțiunile asociate cu glanda tiroidă pe lângă hipo și hipertiroidism, afecțiuni asupra cărora ne vom opri mai în detaliu.

Tiroidita

• Descriere: Inflamarea glandei tiroidiene.
• Tipuri: Tiroidita Hashimoto (hipotiroidism autoimun) și tiroidita subacută (de obicei, virală și auto-limitantă).
• Simptome: Durere în gât, umflarea gâtului, modificări ale nivelurilor hormonilor tiroidieni.

Noduli tiroidieni

• Descriere: Formări de țesut care pot apărea în glanda tiroidă.
• Simptome: Pot fi asimptomatici sau pot provoca umflarea gâtului, dificultăți la înghițire sau respirație.
• Cauze: Pot fi non-canceroși (benigni) sau pot reprezenta tumori canceroase (maligne).

Glanda tiroidă ectopică

• Descriere: Prezența țesutului tiroidian în afara locației normale în gât.
• Simptome: Pot varia în funcție de locația glandei ectopice și pot include simptome de hipotiroidism sau hipertiroidism.

Boli autoimune ale glandei tiroidiene

• Descriere: Sistemul imunitar atacă propriul țesut tiroidian.
• Exemple: Boala Hashimoto (hipotiroidism autoimun) și boala Graves (hipertiroidism autoimun).
• Simptome: Pot include oboseală, schimbări ale greutății corporale și simptome specifice asociate cu hipotiroidism sau hipertiroidism.

Hipotiroidismul

Hipotiroidismul este o afecțiune în care glanda tiroidă produce cantități insuficiente de hormoni tiroidieni, T3 (triiodotironina) și T4 (tiroxina). Acești hormoni sunt esențiali pentru reglarea metabolismului și pentru menținerea funcțiilor normale ale organismului. Hipotiroidismul poate avea mai multe cauze, iar simptomele pot varia de la ușoare la severe.

Printre cauzele hipotiroidismului se regăsesc boala Hashimoto, anumite tratamente medicale inclusiv pentru hipertiroidism, chirurgia tiroidiană prin îndepărtarea parțială sau totală a glandei tiroidiene, o deficiență de iod în alimentație, expunerea la radiații, în special la nivelul gâtului, sau prezența de noduli tiroidieni.

Pentru stabilirea diagnosticului se efectuează teste de sânge pentru a măsura nivelurile de TSH, T3 și T4.

Tratamentul constă în administrarea de hormoni tiroidieni sintetici (levotiroxină) pentru a înlocui cantitatea insuficientă de hormoni produsă de glanda tiroidă.

Hipertiroidismul

Hipertiroidismul este o afecțiune caracterizată prin producția excesivă de hormoni tiroidieni, T3 (triiodotironina) și T4 (tiroxina), de către glanda tiroidă. Acești hormoni au un impact semnificativ asupra metabolismului și a altor funcții corporale.

Cauze ale hipertiroidismului

• Boala Graves
• Noduli tiroidieni hiperactivi: Anumiți noduli tiroidieni pot deveni hiperactivi, producând hormoni în exces, indiferent de stimulul hormonal normal.
• Tiroidita subacută (debutată de infecții virale)
• Administrarea excesivă de hormoni tiroidieni

La fel ca în cazul hipotiroidismului, diagnosticul se stabilește prin testele de sânge pentru a măsura nivelurile de TSH, T3 și T4.

Tratamentul poate include administrarea de medicamente antitiroidiene, iod radioactiv pentru distrugerea selectivă a celulelor tiroidiene, sau în unele cazuri, intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea parțială sau totală a glandei tiroidiene.

Managementul hipertiroidismului necesită adesea o abordare personalizată și supervizare medicală regulată.

Cancerul de tiroidă

Cancerul tiroidian este o formă de cancer care se dezvoltă în celulele glandei tiroidiene. Cancerul de tiroidă este, în general, o formă de cancer cu prognostic favorabil, deoarece majoritatea cazurilor răspund bine la tratament. Iată câteva aspecte importante despre cancerul de tiroidă:

Tipuri principale de cancer tiroidian

• Carcinomul papilar: Este forma cea mai comună de cancer tiroidian, reprezentând aproximativ 80% dintre cazuri. Are un prognostic bun și are o tendință de creștere lentă.
• Carcinomul folicular: Reprezintă aproximativ 10-15% din cazurile de cancer tiroidian. Este mai probabil să se răspândească la alte organe decât carcinomul papilar.
• Carcinomul medular: Este mai rar și apare în celulele tiroidiene care produc hormonul calcitonin. Poate avea o legătură cu anumite afecțiuni genetice și poate fi asociat cu secreția excesivă de calcitonin.
• Carcinomul anaplastic: Este foarte rar, dar și foarte agresiv. Se dezvoltă rapid și are un prognostic mai slab decât celelalte tipuri de cancer tiroidian.
• Cancer tiroidian cu celule Hürthle (oncocitic): Un tip rar de carcinom folicular.

Factori de risc și cauze

• Vârsta: Riscul de cancer tiroidian crește cu vârsta.
• Anumite afecțiuni genetice, cum ar fi sindromul de cancer medular tiroidian multiplu (MEN2), pot crește riscul.
• Experiența la expunere la radiații în timpul copilăriei poate crește riscul.
• Femeile sunt mai predispuse la cancerul de tiroidă decât bărbații.
• Deficiența sau excesul de iod poate fi asociat cu un risc crescut de cancer tiroidian.

Printre simptomele acestui tip de cancer se numără umflarea gâtului, schimbări ale vocii, durere la nivelul gâtului sau dificultăți la înghițire.

Diagnosticul implică de obicei ecografii, biopsii și scanări ale glandei tiroidiene pentru a determina tipul și extinderea cancerului.

Tratamentul depinde de tipul și stadiul cancerului, dar poate include chirurgie, radioterapie, terapie cu iod radioactiv sau terapie hormonală.

Femeile și problemele tiroidiene

Problemele tiroidiene afectează în mod special femeile, și anume datorită complexității interacțiunilor hormonale și a schimbărilor asociate ciclului menstrual, sarcinii și menopauzei.

Afecțiunile tiroidiene, cum ar fi hipotiroidismul și tiroidita autoimună (Boala Hashimoto), sunt mai frecvente la femei decât la bărbați.

Ciclul menstrual poate influența funcționarea glandei tiroidiene. Unele femei pot observa fluctuații ale simptomelor tiroidiene în diferite faze ale ciclului menstrual.

Femeile sunt mai predispuse la dezvoltarea sau agravarea problemelor tiroidiene după naștere, cunoscut sub numele de tiroidită postpartum.

Problemele tiroidiene netratate pot afecta fertilitatea și pot crește riscul de complicații în timpul sarcinii. Glanda tiroidă trebuie să funcționeze eficient în timpul sarcinii, deoarece hormonii tiroidieni sunt esențiali pentru dezvoltarea normală a fătului. Dezechilibrele tiroidiene pot influența atât mama, cât și copilul. Femeile cu afecțiuni tiroidiene preexistente pot necesita ajustarea tratamentului în timpul sarcinii pentru a asigura nivelurile adecvate de hormoni tiroidieni pentru dezvoltarea fetală normală.

Schimbările hormonale asociate cu perimenopauza și menopauza pot influența funcționarea glandei tiroidiene și pot contribui la apariția sau exacerbarea problemelor tiroidiene.

Hormonii sexuali pot influența răspunsurile imune și pot juca un rol în apariția afecțiunilor autoimune ale glandei tiroidiene, cum ar fi Boala Hashimoto sau boala Graves.

Este esențial ca femeile să fie conștiente de semnele și simptomele problemelor tiroidiene și să caute îngrijire medicală dacă au preocupări. Consultarea regulată a medicului, în special în perioadele de schimbare hormonală semnificativă, precum sarcina sau menopauza, este importantă pentru menținerea sănătății tiroidiene.

Complicații

Problemele tiroidiene netratate sau insuficient gestionate pot duce la diverse complicații.

Complicații ale hipotiroidismului

• Mixedem: Formă severă de hipotiroidism care poate provoca umflarea feței, edemul limbilor și afectarea severă a funcțiilor mentale.
• Cardiomiopatie: Slăbirea inimii, care poate duce la insuficiență cardiacă.
• Infertilitate
• Probleme în timpul sarcinii: Crește riscul de complicații precum preeclampsia, nașterea prematură și problemele la nou-născuți.

Complicații ale hipertiroidismului

• Tiridotixicoză: Stare de intoxicație cu hormoni tiroidieni, care poate duce la probleme cardiace, tremurături și tulburări ale stării de spirit.
• Probleme cardiace: Tahicardie, fibrilație atrială și alte aritmii cardiace.
• Osteoporoză: Pierderea densității osoase, mai ales în cazul femeilor mai în vârstă.
• Boala Graves:

Complicații ale cancerului tiroidian

• Răspândirea la alte organe (metastaze)
• Recurență: Chiar și după tratament, există posibilitatea de recurență a cancerului tiroidian.
• Implicații chirurgicale: Îndepărtarea glandei tiroidiene poate avea consecințe asupra funcției tiroidiene și necesită administrarea ulterioară a hormonilor tiroidieni.

Alte complicații

• Boala autoimună asociată: Afecțiuni autoimune cum ar fi lupusul, artrita reumatoidă și diabetul de tip 1 pot fi asociate cu probleme tiroidiene.
• Complicații psihologice: Problemele tiroidiene pot afecta starea de spirit, concentrarea și calitatea vieții.

Cum prevenim afecțiunile tiroidiene

Prevenirea afecțiunilor tiroidiene este importantă pentru menținerea sănătății glandei tiroide și funcționării corecte a sistemului endocrin.

Iodul este esențial pentru producția hormonilor tiroidieni. Asigurați-vă că dieta dvs. include alimente bogate în iod, cum ar fi produsele marine, algele marine și sare iodată.

Substanțe chimice precum fluorul, clorul și alte substanțe toxice pot afecta funcționarea glandei tiroide. Filtrați apa potabilă și evitați expunerea excesivă la substanțe chimice în mediul înconjurător.

O alimentație echilibrată și nutritivă este esențială pentru menținerea sănătății în general și a funcției glandei tiroide. Includeți în dieta dvs. alimente bogate în vitamine și minerale esențiale.

Deficiențele de nutrienți, cum ar fi seleniul, zincul și vitaminele B, pot afecta glanda tiroidă. Asigurați-vă că primiți suficiente nutrienți din alimentație sau, dacă este necesar, luați suplimente sub supravegherea medicului.

Stresul cronic poate influența negativ funcționarea glandei tiroide. Practicile de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, yoga și exercițiile fizice, pot ajuta la reducerea stresului.

Radiațiile ionizante pot afecta glanda tiroidă. Evitați expunerea la radiații în măsura posibilă și luați măsuri de protecție în timpul investigațiilor medicale care implică radiații.

Programați controale regulate de sănătate și consultații medicale pentru a detecta orice anomalie sau schimbare în starea glandei tiroide. Autoexaminarea gâtului poate ajuta la identificarea precoce a nodulilor tiroidieni.

Femeile gravide ar trebui să aibă nivelurile hormonilor tiroidieni monitorizate regulat pentru a evita complicațiile asociate cu problemele tiroidiene în timpul sarcinii.

Sursa foto: Shutterstock