Ene Valentina
Recent, un caz tulburător din România a stârnit dezbateri aprinse cu privire la limitele protecției copilului și potențialele abuzuri de putere din partea statului. Alina Păsărelu, mama unui băiețel de 4 ani, a fost despărțită brusc de fiul ei în urma unei sesizări făcute de medicul de familie. Aceasta a fost trimisă la spital pentru evaluare psihiatrică, iar copilul a fost plasat de urgență în grija unui asistent maternal, fără ca familia să fie notificată în prealabil.
Cazul Alinei scoate la lumină problemele grave din sistemul de protecție a copilului din România, unde măsurile de plasament de urgență pot fi luate fără o evaluare completă și fără a lua în considerare alternativele mai puțin intruzive. În plus, faptul că medicul de familie a dorit ulterior să retragă sesizarea ridică semne de întrebare cu privire la judecata inițială și la rapiditatea cu care s-a acționat în acest caz.
Cum a început întreaga problemă
Totul a început pe 8 mai 2024, când Alina a mers la medicul de familie pentru a obține concediu medical. În timpul consultului, copilul ei s-a agitat, dorind să se joace pe telefon. Refuzul mamei de a-i permite acest lucru a dus la un episod de plâns, interpretat de medic ca un semn al unei posibile probleme în relația mamă-copil.
„Așteptam la programare și copilul meu voia să se joace cu telefonul, eu nu am vrut să plângă pe motiv că vrea telefonul, și ea mi-a zis „nu-i da telefonul, închide-l”. Și am închis telefonul, și normal că acest copil a plâns că voia să se joace. A fost o situație în care copilul era deja plictisit. Copilul nu este agresiv, are 4 ani.”, a declarat Alina Păsărelu.
Medicul a sesizat Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), sugerând că mama ar putea suferi de episoade depresive și că băiețelul ar fi lovit-o.
„A fost alta ideea, chiar le-am scris. Dacă e ceva, să retrag sesizarea, eu retrag, dar dați-i copilul înapoi, pentru că ea nu a fost o mamă rea… Dar nici să-l ia așa, dintr-o dată. Puteau să îl integreze, să ducă copilul la o grădiniță. A fost cel mai ușor să ia copilul, să o debarasăm, o declarăm nebună și aia e”, a explicat medicul de familie.
Sesizarea a declanșat o reacție rapidă din partea autorităților. Alina a fost escortată la Spitalul Obregia împreună cu fiul ei pentru o evaluare psihiatrică. Acolo, medicii au decis că femeia ar trebui internată împotriva voinței ei, considerând că reprezintă un pericol pentru sine sau pentru alții. În același timp, băiețelul a fost separat de mama sa și plasat de urgență într-un sat din Ialomița, la 80 de km de București, în grija unui asistent maternal.
„Mi-au luat copilul, mi l-au sustras. Am cerut în mod explicit să-mi dea voie să merg să-mi pup copilul, care se afla lângă cei de la DGASPC, mi s-a refuzat acest drept de a-l pupa și de a-i spune un cuvânt încurajator, să-i explic situația. Cei de la DGASPC au refuzat și i-au pus mâna la ochi”, a mai explicat mama copilului.
Ce spun specialiștii despre acest caz
Decizia de a lua copilul a fost luată fără o pregătire prealabilă a familiei sau a copilului, ceea ce a atras critici dure din partea experților în drepturile omului. Georgiana Pascu, manager de proiect la Centrul pentru Resurse Juridice, a subliniat că o astfel de separare brutală este inumană și neadecvată, încălcând dreptul copilului la viața de familie.
„Este inuman atât pentru copil, cât și pentru mamă, total neadecvat și de natură să încalce drepturile copilului. Aparent nu a existat nicio pregătire a familiei, a copilului pentru această schimbare brutală. Nu poți să iei un copil în modul acesta de lângă mamă”, a fost declarația dată de Georgiana Pascu.
Mama băiețelului, care este jurist de profesie și are studii în pedagogie, contestă acuzațiile de neglijență. Ea susține că fiul său nu a fost privat de educație, contrar afirmațiilor făcute de DGASPC, și că a fost implicată activ în dezvoltarea lui. Totuși, statul a considerat că lipsa integrării copilului într-o grădiniță justifică plasamentul de urgență.
Acum, instanța urmează să decidă viitorul băiatului, având în vedere circumstanțele și dovezile prezentate. Până atunci, cazul rămâne un exemplu grăitor al tensiunilor dintre protecția copilului și respectarea drepturilor părintești în România.
