Loredana Ionescu
Groenlanda și Islanda, două dintre cele mai reci regiuni de pe glob, au fost afectate în luna mai 2025 de un val de căldură fără precedent. Fenomenul a fost atribuit direct influenței schimbărilor climatice, potrivit unei analize realizate de rețeaua științifică World Weather Attribution (WWA). În Groenlanda, rata topirii gheții a fost de 17 ori mai mare decât media istorică, iar în Islanda s-au înregistrat temperaturi record, cu peste 13°C peste valorile normale pentru această perioadă a anului.
Groenlanda, în pragul unei crize climatice. Gheața dispare accelerat
Între 15 și 21 mai 2025, stratul de gheață din Groenlanda s-a topit într-un ritm accelerat, depășind de 17 ori media săptămânală a ultimelor decenii. Potrivit WWA, această anomalie nu ar fi fost posibilă în lipsa influenței schimbărilor climatice generate de activitatea umană. Organizația avertizează că astfel de episoade vor deveni tot mai frecvente pe măsură ce planeta continuă să se încălzească.
Cea mai caldă zi înregistrată în estul Groenlandei a depășit cu 3,9°C media temperaturilor din epoca preindustrială. Acest surplus termic afectează grav ecosistemele arctice, dar și comunitățile umane care depind de gheață pentru activități tradiționale, cum este vânătoarea.
Topirea accelerată contribuie la creșterea nivelului mărilor, ceea ce implică riscuri majore pentru orașele situate de-a lungul coastelor. Totodată, temperaturile ridicate și ploile din ce în ce mai frecvente determină dezghețarea permafrostului, fenomen care poate elibera metale toxice în lacurile din regiune. Potrivit France24, impactul acestui proces asupra sănătății publice este încă necunoscut.
Record istoric în Islanda: 26°C în luna mai. Infrastructura nu face față
Islanda, recunoscută pentru climatul său răcoros și instabil, a înregistrat pe 15 mai 2025 o temperatură de 26°C – un record absolut pentru această perioadă a anului. Potrivit datelor transmise de WWA, acest vârf termic a fost cu peste 13°C mai mare decât media obișnuită a lunii mai. 94% dintre stațiile meteo din Islanda au consemnat valori record.
WWA estimează că valul de căldură a fost amplificat cu aproximativ 3°C din cauza influenței directe a emisiilor de gaze cu efect de seră. Într-o țară unde infrastructura este concepută pentru temperaturi scăzute, efectele au fost imediate: drumuri afectate, clădiri deteriorate și sisteme de alimentare suprasolicitate.
Autoritățile locale sunt acum puse în situația de a regândi strategiile de dezvoltare urbană și adaptare climatică. Lipsa unor măsuri rapide de reziliență ar putea conduce la pierderi materiale însemnate în următorii ani.
Consecințe directe asupra comunităților din Groenlanda
Pentru comunitățile indigene din Groenlanda, schimbările climatice înseamnă mai mult decât o problemă de mediu – reprezintă o criză existențială. Vânătoarea pe gheață, una dintre principalele surse de hrană și un pilon al culturii locale, devine tot mai greu de practicat în lipsa unei platforme de gheață stabile.
Pe măsură ce stratul de gheață se subțiază sau dispare complet în anumite zone, comunitățile pierd nu doar un mijloc de trai, ci și o parte din identitatea lor culturală. Stilul de viață tradițional este astfel pus sub semnul întrebării, în contextul în care alternativa – adaptarea la o societate modernă și urbanizată – presupune pierderi sociale și economice semnificative.
Lanțurile trofice și echilibrul ecologic sunt afectate profund
Pe plan ecologic, modificările climatice rapide alterează lanțurile trofice din zona arctică. Dispariția gheții modifică habitatele marine, afectează migrarea speciilor și reduce capacitatea ecosistemelor de a susține biodiversitatea. De la plancton și pești, până la foci și urși polari, toate organismele care depind de gheață sunt în pericol.
Peisajul Groenlandei se transformă accelerat. Zone vaste care, în mod normal, ar fi fost acoperite de zăpadă și gheață sunt acum dezgolite, expuse eroziunii și înverzirii premature. Acest fenomen duce la schimbări în compoziția solului, în fluxurile de nutrienți și în echilibrul hidrologic regional.
Infrastructura vulnerabilă: Atât în Groenlanda, cât și în Islanda
Deși Islanda și Groenlanda sunt afectate diferit de valurile de căldură, infrastructura din ambele teritorii se confruntă cu provocări majore. Clădirile construite pentru a rezista frigului extrem nu sunt adaptate la temperaturi ridicate și umiditate crescută. Sistemele de izolație termică, rețelele de transport și instalațiile de apă și electricitate pot ceda în fața unor fenomene meteorologice tot mai neobișnuite.
Această vulnerabilitate este amplificată de lipsa unei strategii regionale comune privind adaptarea la schimbările climatice. În lipsa unor investiții consistente în infrastructura verde și în tehnologiile de reziliență climatică, riscul unor colapsuri sistemice crește semnificativ.
WWA avertizează: Viitorul poate aduce episoade și mai severe
Potrivit World Weather Attribution, dacă temperatura globală va continua să crească în ritmul actual și va ajunge la +2,6°C până în anul 2100, valurile de căldură din regiunile arctice ar putea fi cu cel puțin 2°C mai intense. În acest scenariu, frecvența evenimentelor extreme ar depăși capacitatea de răspuns a instituțiilor locale și internaționale.
Această prognoză trebuie interpretată ca un semnal de alarmă. Arctica se încălzește de patru ori mai rapid decât media globală, ceea ce transformă regiunea într-un „barometru” al crizei climatice globale. Fiecare grad în plus în aceste teritorii are efecte amplificate la nivel planetar – de la creșterea nivelului oceanelor, până la schimbări climatice extreme în zonele temperate.
Sursa foto: Arhivă
