Nicolescu Daniela
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm către instituțiile publice aflate în subordinea sa: este nevoie de o reducere imediată a cheltuielilor cu personalul, măsură ce presupune, în mod concret, disponibilizarea a 20% dintre angajați. Decizia vine în contextul în care Executivul își propune o reorganizare amplă a aparatului administrativ, o creștere a eficienței instituțiilor și o prioritizare mai clară a investițiilor.
Miercuri, la Palatul Victoria, premierul Bolojan s-a întâlnit cu reprezentanții a 36 de instituții subordonate Guvernului, discuția având ca temă principală reorganizarea, reducerea cheltuielilor de personal și îmbunătățirea serviciilor publice. Alături de premier au fost prezenți vicepremierul Marian Neacșu, secretarul general al Guvernului, Ștefan-Radu Oprea, și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.
În cadrul discuțiilor, șeful Executivului a precizat că România trebuie să urmeze trei direcții majore pentru a optimiza bugetul:
1. Reducerea cheltuielilor de funcționare, inclusiv a celor cu personalul;
2. Creșterea eficienței colectării veniturilor bugetare;
3. Prioritizarea investițiilor în funcție de impact și necesitate.
„Reducerea cheltuielilor de funcționare înseamnă ca fiecare instituție să-și stabilească personalul strict necesar și indicatorii de performanță, astfel încât să putem oferi servicii mai bune cetățenilor”, a subliniat Ilie Bolojan.
Premierul a stabilit un termen foarte scurt pentru implementarea măsurii: până pe 22 august 2025, fiecare instituție trebuie să prezinte lista completă a angajaților care ar putea fi disponibilizați, dar și propunerile pentru reorganizarea internă și pentru creșterea eficienței. Până la finalul lunii august, Guvernul intenționează să finalizeze un pachet legislativ care să pună în aplicare restructurarea.
Bolojan a precizat că selecția personalului se va face pe baza a două criterii fundamentale: performanța și responsabilitatea. „Vă rog să faceți un calcul corect. Oamenii trebuie să rămână pe posturi în funcție de două criterii: performanță și responsabilitate”, a spus premierul.
Corectarea sistemului de sporuri și introducerea digitalizării
Un alt punct important al discuțiilor a vizat salarizarea din instituțiile publice. Premierul a atras atenția asupra faptului că, în multe cazuri, se aplică sporuri nejustificate, ceea ce duce la creșterea artificială a cheltuielilor cu personalul. Aceste situații vor fi analizate și corectate.
De asemenea, Bolojan a cerut instituțiilor să analizeze integrarea soluțiilor de digitalizare, astfel încât serviciile să fie mai eficiente și costurile să fie reduse. În prezent, multe instituții folosesc sisteme informatice separate, care nu comunică între ele, ceea ce duce la „insularizarea” serviciilor și la creșterea costurilor de funcționare.
Surse guvernamentale au precizat că un proces similar de reorganizare a fost inițiat și la finalul anului trecut, vizând reducerea a aproximativ 1.800 de posturi din instituțiile subordonate Secretariatului General al Guvernului. Acea măsură nu a fost dusă până la capăt, însă între timp s-a reușit o reducere de aproximativ 10% a personalului.
Acum, premierul dorește să accelereze procesul și să ajungă la o reducere totală de 20%, ceea ce, raportat la numărul actual de angajați, ar însemna tăierea a circa 1.000 de posturi din cele aproximativ 5.000 existente în instituțiile vizate.
Concedieri masive și în administrația locală
Planul de restructurare nu vizează doar administrația centrală. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat că în administrația locală se vor elimina aproximativ 40.000 de posturi, măsură care ar aduce o economie de circa 2 miliarde de lei la bugetul de stat. Acest proces va implica atât primăriile, cât și consiliile județene, precum și instituțiile subordonate acestora.
Reducerea masivă a personalului din administrația publică va avea un impact semnificativ, atât la nivel social, cât și economic. Sindicatele din sectorul public au avertizat deja că astfel de măsuri pot duce la proteste și greve, mai ales dacă procesul nu va fi derulat transparent și echitabil.
Pe de altă parte, Guvernul argumentează că reorganizarea este necesară pentru a reduce risipa bugetară și pentru a eficientiza serviciile publice. Bolojan a punctat că restructurările trebuie privite nu doar ca o reducere de personal, ci ca o oportunitate de profesionalizare a administrației și de modernizare a modului în care aceasta funcționează.
Un element central în planul premierului este digitalizarea serviciilor publice, văzută ca o soluție de a reduce costurile și de a crește accesibilitatea pentru cetățeni. În prezent, lipsa unui sistem unitar și interoperabil duce la pierderi de timp, bani și resurse, atât pentru administrație, cât și pentru contribuabili.
Prin integrarea platformelor și a bazelor de date, instituțiile ar putea procesa mai rapid cererile, ar elimina birocrația inutilă și ar reduce necesarul de personal pentru anumite operațiuni repetitive.
Reorganizarea – între necesitate și provocare
Măsurile propuse de Guvern vin într-un moment în care România se confruntă cu presiuni bugetare crescute, generate de nevoia de investiții în infrastructură, sănătate și educație, dar și de obligațiile asumate în fața Uniunii Europene privind deficitul bugetar.
În același timp, societatea civilă atrage atenția că reorganizarea trebuie făcută cu atenție, pentru a nu afecta calitatea serviciilor publice. Reducerea personalului trebuie însoțită de o redistribuire inteligentă a sarcinilor și de o creștere a competențelor angajaților rămași în sistem.
Până pe 22 august 2025, instituțiile vizate trebuie să prezinte Guvernului listele cu personalul ce urmează a fi disponibilizat, planurile de reorganizare și indicatorii de performanță. Ulterior, Executivul va centraliza aceste date și va pregăti pachetul legislativ pentru implementarea măsurilor.
Premierul Ilie Bolojan a transmis clar că obiectivul este eficientizarea aparatului administrativ, nu doar reducerea cheltuielilor. „Nu este vorba de a tăia posturi la întâmplare, ci de a păstra oamenii care aduc valoare și pot contribui la îmbunătățirea serviciilor publice”, a afirmat acesta.
Dacă planul va fi implementat conform calendarului anunțat, România ar putea asista, în următoarele luni, la cea mai amplă reorganizare a administrației publice din ultimul deceniu – un proces cu implicații majore atât pentru buget, cât și pentru funcționarea statului.
