Grigore Madalina
Începând cu 1 ianuarie 2026, au intrat în vigoare modificări semnificative la Codul de procedură fiscală, care vizează modul în care contribuabilii își pot achita datoriile către stat prin eșalonare la plată. Măsurile anunțate de ANAF au ca obiectiv principal eficientizarea colectării veniturilor bugetare, dar și sprijinirea contribuabililor care se confruntă cu dificultăți financiare temporare.
Noile reguli aduc schimbări atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice, fiind clar delimitate condițiile în care poate fi solicitată eșalonarea simplificată sau cea clasică.
Ce presupune eșalonarea la plată în formă simplificată
Eșalonarea la plată în formă simplificată rămâne una dintre cele mai accesibile opțiuni pentru contribuabilii cu datorii fiscale. Aceasta poate fi solicitată de orice contribuabil care înregistrează restanțe în anumite limite stabilite prin lege.
Pentru persoanele fizice, plafonul maxim al datoriilor care pot fi eșalonate este de 100.000 de lei. În cazul persoanelor juridice, limita este mai ridicată, ajungând la 400.000 de lei. Această formă de eșalonare se acordă pe o perioadă de maximum 12 luni.
Un avantaj important este faptul că nu este necesară constituirea de garanții și nici depunerea unui contract de fidejusiune. Cererea se depune direct la ANAF, iar analiza se face într-un termen redus, comparativ cu procedura clasică.
Condițiile impuse firmelor pentru accesarea eșalonării simplificate
Pentru persoanele juridice, legislația introduce condiții clare care trebuie îndeplinite cumulativ. Firma solicitantă trebuie să fie înființată de cel puțin 12 luni înainte de data depunerii cererii de eșalonare.
De asemenea, datoriile care fac obiectul cererii trebuie să aibă o vechime de maximum 12 luni anterior depunerii solicitării. În plus, eșalonarea simplificată se acordă strict pe o perioadă de până la un an, fără posibilitatea prelungirii.
Aceste reguli au fost introduse pentru a preveni folosirea abuzivă a mecanismului de eșalonare de către contribuabili care acumulează datorii pe termen lung fără intenția reală de a le achita.
Cum funcționează eșalonarea clasică din 2026
Eșalonarea clasică rămâne o opțiune pentru contribuabilii cu datorii mai mari sau pentru cei care nu se încadrează în criteriile formei simplificate. Aceasta poate fi accesată atât de persoane fizice, cât și de persoane juridice aflate în dificultate financiară.
Spre deosebire de eșalonarea simplificată, cea clasică poate fi acordată pe o perioadă de până la 5 ani. Nu există un plafon maxim al sumei eșalonate, însă procedura este mai complexă.
În acest caz, ANAF poate solicita constituirea de garanții sau depunerea unui contract de fidejusiune, în funcție de situația financiară a contribuabilului și de valoarea datoriilor.
Când este necesar contractul de fidejusiune
Contractul de fidejusiune poate fi solicitat în anumite situații bine definite. Acesta este necesar atunci când contribuabilul nu deține bunuri suficiente pentru garantarea datoriilor sau când există alte restanțe fiscale care nu pot fi incluse în eșalonare.
De asemenea, fidejusiunea poate fi cerută dacă persoana juridică solicitantă este înființată de mai puțin de 12 luni sau dacă situația financiară nu oferă suficiente garanții privind achitarea datoriilor conform graficului stabilit.
ANAF precizează că executarea garanțiilor sau a contractului de fidejusiune intervine doar în cazul în care contribuabilul nu respectă calendarul de plată aprobat.
În ce alte situații poate fi cerută fidejusiunea
Contractul de fidejusiune mai poate fi solicitat și în cazul modificării unei eșalonări deja aprobate, atunci când se cere includerea unor noi datorii sau prelungirea perioadei de plată.
De asemenea, acesta poate fi impus pentru menținerea valabilității eșalonării, în situația în care apar obligații fiscale exigibile care trebuie garantate pentru a evita pierderea facilității acordate.
Măsurile nu se aplică automat tuturor contribuabililor
ANAF subliniază că noile reguli privind eșalonarea la plată nu se aplică automat tuturor contribuabililor. Acestea sunt destinate celor care demonstrează bună-credință și intenția reală de a-și achita obligațiile fiscale.
Autoritățile fiscale urmăresc eliminarea practicilor prin care eșalonarea era utilizată în mod repetat pentru amânarea plății datoriilor, fără o perspectivă reală de recuperare a sumelor.
