Georgescu Dragos
România traversează un sezon gripal intens, cu un număr tot mai mare de îmbolnăviri și decese confirmate. În perioada 5–11 ianuarie, nouă persoane au murit din cauza complicațiilor provocate de gripă, potrivit datelor oficiale publicate de Institutul Național de Sănătate Publică. Astfel, bilanțul total al actualului sezon gripal a ajuns la 20 de decese, iar curba infectărilor continuă să urce.
„Super-gripa” lovește din nou: nouă decese într-o singură săptămână. Ce o face diferită de o răceală obișnuită
Situația a reaprins temerile legate de așa-numita „super-gripă”, un termen intens vehiculat în spațiul public. Medicii vin însă cu explicații clare și avertizează că pericolul nu vine dintr-o mutație exotică a virusului, ci dintr-o combinație periculoasă de factori: debut timpuriu al sezonului, număr mare de cazuri într-un interval scurt și un nivel scăzut de vaccinare.
Conform raportărilor centralizate de Institutul Național de Sănătate Publică, numărul cazurilor de gripă a crescut constant de la începutul iernii. Cele nouă decese confirmate într-o singură săptămână indică o presiune tot mai mare asupra sistemului medical, în special în rândul persoanelor vulnerabile.
Majoritatea deceselor au fost înregistrate la pacienți cu boli cronice, vârstnici sau persoane cu un sistem imunitar slăbit. Medicii atrag atenția că aceste categorii sunt cele mai expuse riscului de a dezvolta forme severe, care pot duce rapid la complicații grave.
În acest context, termenul de „super-gripă” a fost folosit pentru a descrie amploarea fenomenului, nu severitatea virusului în sine.
Invitat în cadrul rubricii „Sfat de sănătate”, medicul infecționist Adrian Marinescu a explicat clar că nu există o formă nouă sau mai agresivă de gripă în acest sezon.
„Nu e nimic diferit. Este gripa din sezonul 2025–2026. Gripa oricum e imprevizibilă și, în momentul în care ai o populație care nu e protejată prin vaccinare decât într-o mică măsură, se poate întâmpla acest lucru”, a declarat medicul.
Așadar, ceea ce sperie nu este virusul în sine, ci numărul mare de îmbolnăviri apărute într-un timp scurt. Cu cât sunt mai multe cazuri, cu atât cresc șansele ca persoane vulnerabile să dezvolte forme severe.
Un alt aspect important semnalat de specialiști este debutul timpuriu al sezonului gripal. Potrivit medicului Adrian Marinescu, gripa a început cu aproximativ două săptămâni mai devreme față de alți ani.
„Avem un sezon care a plecat cam cu două săptămâni mai devreme. Sunt destul de multe cazuri și e departe de a se încheia”, a explicat specialistul.
Acest debut precoce înseamnă o perioadă mai lungă de circulație a virusului, ceea ce crește riscul de infectare pentru populație. În plus, sistemul medical ajunge să fie suprasolicitat mai rapid, iar resursele pot deveni limitate.
De ce cresc decesele, chiar dacă virusul nu este mai agresiv
Medicii subliniază că nu vorbim despre o virulență sporită a virusului gripal. Problema apare atunci când un număr mare de persoane se îmbolnăvesc simultan.
„Dacă sunt foarte multe prezentări, vor fi și persoane cu boli cronice sau de o anumită vârstă care pot face forme severe și, din păcate, pot ajunge chiar la deces”, a avertizat Adrian Marinescu.
Cu alte cuvinte, statistic, atunci când crește numărul total de cazuri, cresc inevitabil și cazurile grave. Acest mecanism explică de ce bilanțul deceselor urcă, chiar dacă tulpinile circulante sunt similare celor din alți ani.
În acest context, vaccinarea antigripală rămâne principala armă de prevenție. Medicul Adrian Marinescu a subliniat că, deși vaccinul nu oferă protecție absolută, eficiența sa este clar demonstrată.
„Se întâmplă extrem de rar ca o persoană vaccinată în acest sezon să facă gripă și, dacă se întâmplă, de obicei vorbim de forme ușoare. Procentul celor vaccinați care ajung la forme severe este infim”, a explicat medicul.
Vaccinul antigripal este actualizat anual pentru a acoperi tulpinile aflate în circulație. Specialiștii monitorizează constant evoluția virusurilor la nivel european, iar formulele de vaccin sunt adaptate în consecință.
De ce vaccinul diferă de la un an la altul
Mulți oameni se întreabă de ce este necesară vaccinarea în fiecare an. Răspunsul ține de natura virusului gripal, care suferă modificări constante.
„În fiecare an avem un vaccin updatat, modificat astfel încât să acopere cât mai mult variantele care circulă. Ce e în Europa ajunge și în România, virusul nu are nevoie de pașaport”, a explicat Adrian Marinescu.
Această adaptare anuală este esențială pentru eficiența vaccinului și pentru reducerea formelor severe de boală.
Simptomele gripei din acest sezon
Din punct de vedere clinic, simptomele gripei rămân cele cunoscute. Nu există manifestări noi sau neobișnuite, însă intensitatea lor poate fi copleșitoare.
Cele mai frecvente simptome sunt:
– febră mare, apărută brusc, peste 38–39°C
– frisoane intense
– dureri musculare și articulare puternice
– dureri de cap severe
– oboseală accentuată, epuizare
– tuse seacă, persistentă
– dureri în gât, congestie nazală, strănut
– stare generală alterată
„Gripa ajunge să fie o ‘super-gripă’ atunci când sunt mai multe cazuri și pune probleme mai mari. Simptomele sunt cam aceleași: durerile musculare și articulare care te pun la pământ, senzația că ai fost bătut”, a explicat medicul.
Tratamentul corect al gripei, un aspect esențial
Un punct extrem de important subliniat de specialiști este tratamentul corect. Antibioticele nu au niciun efect asupra virusului gripal.
„Luăm antiviral, nu antibiotic. Antibioticul este frecție la picior de lemn, aduce doar reacții adverse și rezistență”, a avertizat Adrian Marinescu.
Antiviralul, administrat în primele 24–48 de ore de la debutul simptomelor, poate scurta durata bolii, reduce severitatea simptomelor și limita transmiterea virusului.
Autoizolarea și responsabilitatea socială
Pe lângă tratament, medicii insistă asupra autoizolării. Chiar dacă nu mai există obligativitate legală, izolarea voluntară este un gest de responsabilitate.
„Autoizolarea, chiar dacă nu e obligatorie, este o metodă de bun-simț. Nu ne trimitem copilul la școală, nu mergem la muncă dacă avem simptome, pentru că riscăm să îi îmbolnăvim și pe ceilalți”, a subliniat specialistul.
Această măsură simplă poate reduce semnificativ răspândirea virusului în comunitate.
Cum faci diferența între gripă și răceală
Deși simptomele pot părea asemănătoare, gripa și răceala sunt afecțiuni diferite, iar diferența dintre ele este importantă.
Răceala debutează treptat și este, de obicei, mai ușoară. Simptomele includ:
– nas înfundat sau care curge
– strănut
– dureri ușoare de gât
– tuse ușoară
– oboseală moderată
Gripa, în schimb, apare brusc și „te pune la pat”. Manifestările sunt mult mai severe:
– febră mare apărută rapid
– slăbiciune accentuată
– dureri musculare și articulare intense
– dureri de cap
– tuse seacă
– frisoane
– lipsa poftei de mâncare
– uneori, tulburări digestive
Această diferență de intensitate este un indicator important pentru prezentarea la medic.
Un sezon gripal care cere vigilență
Specialiștii avertizează că sezonul gripal este departe de a se încheia. În următoarele săptămâni, numărul cazurilor ar putea continua să crească, mai ales în lipsa unei acoperiri vaccinale mai bune.
Mesajul medicilor este clar: gripa nu trebuie subestimată. Chiar dacă pentru mulți oameni este o boală autolimitantă, pentru persoanele vulnerabile poate deveni fatală.
Informarea corectă, vaccinarea, tratamentul adecvat și autoizolarea rămân cele mai eficiente măsuri pentru a limita impactul acestui sezon gripal intens.
