Georgescu Dragos
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a convocat duminică seară o celulă de criză la nivelul principalelor spitale de urgență din București, după ce un avion HiSky a raportat o depresurizare în timpul zborului. Aeronava, un Airbus A320 cu 186 de persoane la bord, a revenit în siguranță pe Aeroportul Otopeni. Ulterior, ministrul a explicat public decizia de a activa mecanismul de alertă, subliniind că responsabilitatea sa este legată de prevenție și pregătire, nu de reacții întârziate. Pasagerii au rămas peste noapte în aeroport și au decolat luni dimineață spre Egipt, cu același avion.
Alexandru Rogobete, răspuns tăios după ce a fost atacat că a convocat o celulă de criză din cauza unui avion depresurizat. „A spune că am creat panică e absurd”
Incidentul a avut loc duminică seară. Aeronava Airbus A320 a decolat de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă la ora 19.19, având la bord 186 de persoane. Aproximativ 30 de minute mai târziu, echipajul a declarat urgență, după ce au apărut probleme legate de presurizarea cabinei. Conform procedurilor standard de siguranță, comandantul a decis revenirea la Otopeni.
Pentru a putea ateriza în condiții optime, avionul a fost nevoit să survoleze zona timp de aproximativ 40–45 de minute, astfel încât să reducă greutatea prin consumul de combustibil. În tot acest interval, autoritățile au fost informate cu privire la situație. Aeronava a aterizat ulterior în siguranță, fără a fi raportate victime.
În contextul acestui incident, ministrul Sănătății a anunțat că a activat o celulă de criză la nivelul principalelor spitale de urgență din București. Decizia a generat comentarii în spațiul public, unele voci considerând reacția drept excesivă, în condițiile în care aterizarea s-a desfășurat fără incidente majore.
Alexandru Rogobete a explicat public motivele intervenției sale. „Văd că lucrurile se încing și apar tot felul de comentarii: că de ce am reacționat, că de ce am vorbit, că de ce nu am așteptat. Sǎ aștept ce?”, a transmis ministrul într-o postare.
Acesta a precizat că, în momentul în care a fost informat despre situație, datele disponibile erau limitate. „Haideți să lămurim un lucru simplu: ce ne dorim, de fapt? Să fim pregătiți atunci când apare o potențială situație de criză? Sau să stăm liniștiți și să fim, din nou, surprinși? Am fost informat că un avion cu 180 de pasageri la bord s-a depresurizat și se întoarce la Otopeni. În acel moment nu existau alte date certe. Se știa doar că aeronava trebuie să survoleze pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare. A făcut acest lucru aproximativ 40–45 de minute și, din fericire, a aterizat în siguranță. Doamne ajută că totul s-a încheiat bine. Dar rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav. Rolul meu este să fiu pregătit înainte”, a scris Rogobete.
Ministrul a subliniat că, într-un scenariu negativ, ar fi putut exista victime multiple. „Într-un scenariu negativ, vorbeam despre posibilitatea unor victime multiple. Iar victimele multiple nu se tratează pe pistă. Se tratează în spitale. Spitale care, în acest moment, funcționează cu un grad de ocupare de peste 90%. Asta înseamnă organizare și coordonare din timp, nu improvizație”, a explicat el.
Potrivit declarațiilor sale, imediat după primirea informației privind urgența declarată de echipaj, au fost contactate principalele unități sanitare de urgență din Capitală. „Am convocat spitalele de urgență din București într-o celulă de criză. Le-am informat, le-am pus în alertă și am asigurat coordonarea necesară. Am menținut legătura directă cu Aeroportul București, Ministerul Transporturilor și Departamentul pentru Situații de Urgență”, a mai transmis ministrul.
Alexandru Rogobete a explicat că pregătirea sistemului sanitar nu viza doar un eventual scenariu de accident major. „Se mai putea întâmpla ceva: chiar și cu o aterizare în siguranță, puteau exista pasageri cu hipoxie, atacuri de panică sau alte probleme medicale care necesitau spitalizare. Și pentru asta trebuia să fim pregătiți”, a precizat el.
Ministrul a respins ideea că informarea publică ar fi generat panică. „A spune că am creat panică pentru că am informat public și am pus sistemul în alertă este complet absurd. Informarea înseamnă transparență. Iar transparența, într-o situație potențial critică, înseamnă încredere”, a transmis Rogobete.
În același mesaj, acesta a invocat și scenariul în care sistemul sanitar nu ar fi fost pregătit pentru un aflux simultan de pacienți. „Imaginați-vă, însă, scenariul invers: 20–30 de pacienți ajung simultan la spitale și noi nu suntem pregătiți. Atunci ce am fi spus?”, a adăugat el.
Gradul de ocupare al spitalelor de urgență din București este, potrivit ministrului, de peste 90%. Într-un astfel de context, mobilizarea rapidă a unităților medicale ar fi fost esențială în cazul unui incident cu victime multiple. Coordonarea între spitale, alocarea paturilor și mobilizarea echipelor medicale necesită timp și organizare.
Ce se întâmplă cu pasagerii
În cele din urmă, aeronava a aterizat fără incidente, iar pasagerii au fost evaluați conform procedurilor. Nu au fost raportate cazuri care să necesite internare de urgență. Totuși, pregătirea sistemului medical a rămas activă până la confirmarea faptului că situația este sub control.
Pasagerii au rămas în aeroport pe parcursul nopții, în așteptarea reluării cursei. Luni dimineață, zborul spre Egipt a fost reluat cu același avion. Compania aeriană nu a anunțat modificări privind aeronava utilizată pentru cursă.
Incidentul readuce în atenție modul în care instituțiile reacționează în situații potențial critice. Procedurile din aviație prevăd declararea urgenței în cazul problemelor de presurizare, iar revenirea la aeroportul de plecare este o măsură standard de siguranță.
Din perspectiva Ministerului Sănătății, activarea unei celule de criză reprezintă o măsură de prevenție. În cazul unor evenimente cu multiple victime, spitalele trebuie să fie pregătite să primească simultan un număr mare de pacienți. Aceasta implică redistribuirea resurselor și reorganizarea temporară a activității.
Alexandru Rogobete a transmis că își asumă decizia de a interveni rapid. „Îmi asum decizia de a reacționa prompt. Îmi asum decizia de a comunica. Pentru că prevenția și pregătirea nu sunt motive de scuză, sunt obligații. Este dezamăgitor ca, atunci când îți faci treaba la timp, să fii acuzat că ți-ai făcut treaba. Eu aleg să fiu pregătit. De fiecare dată”, a încheiat ministrul.
Evenimentul s-a încheiat fără consecințe grave, însă a generat o dezbatere privind echilibrul dintre prevenție și reacție. În lipsa unor informații certe în primele momente, autoritățile au ales să aplice procedurile de alertă. Ulterior, odată cu confirmarea aterizării în siguranță, situația a fost considerată închisă din punct de vedere medical.
Rămâne de văzut dacă incidentul va conduce la evaluări suplimentare privind coordonarea interinstituțională în situații similare. Pentru moment, autoritățile subliniază că toate măsurile luate au avut caracter preventiv și au vizat asigurarea unei reacții rapide în cazul unei eventuale urgențe medicale.
