Grigore Madalina
Ioana Lazăr preia conducerea administrativă a Ministerului Educației și Cercetării, după expirarea interimatului exercitat de premierul Ilie Bolojan. Mandatul de 45 de zile prevăzut de Constituție a ajuns la termen pe 27 februarie 2026, iar în lipsa unui ministru titular numit prin decret, atribuțiile de ordonator principal de credite și reprezentant legal al instituției revin secretarului general.
Potrivit articolului 107 alineatul (4) din Constituția României, interimatul pentru membrii Guvernului se aplică „pentru o perioadă de cel mult 45 de zile”. Depășirea acestui termen nu este posibilă, iar Curtea Constituțională a stabilit anterior, într-o situație similară, că interimatul încetează de drept la împlinirea celor 45 de zile.
Interimatul lui Bolojan a expirat, fără numirea unui ministru
Daniel David și-a depus demisia din funcția de ministru al Educației pe 22 decembrie 2025, potrivit declarațiilor sale publice. Premierul Ilie Bolojan a oficializat primirea demisiei pe 14 ianuarie 2026, când a afirmat: „nu este foarte ușor în aceste luni să fii ministru. Să nu credeți că Daniel David a fost susținătorul măsurilor din educație, dar n-a avut ce să facă”.
Ilie Bolojan a preluat interimatul la Ministerul Educației și Cercetării pentru perioada maximă permisă de lege, respectiv 45 de zile. Termenul s-a încheiat pe 27 februarie 2026. În acest interval, premierul a declarat în repetate rânduri că va numi un ministru titular, folosind formulări precum „săptămâna viitoare”, „până la finalul lunii”, „zilele următoare” sau „când revin în țară”. La data de 2 martie, nu fusese făcută nicio propunere oficială pentru ocuparea funcției.
Precedentul din 2019 și intervenția CCR
O situație comparabilă a avut loc în 2019, în timpul Guvernului Dăncilă. Atunci, după ieșirea ALDE de la guvernare și demisiile mai multor miniștri, s-a ajuns la o succesiune de interimate și la un conflict între premierul Viorica Dăncilă și președintele Klaus Iohannis.
La Ministerul Educației, după revocarea Ecaterinei Andronescu, Daniel Breaz a fost desemnat ministru interimar prin Decretul prezidențial nr. 658/2019, începând cu 2 august 2019. Ulterior, președintele a respins propunerile de remaniere înaintate de premier, invocând schimbarea structurii politice a Guvernului.
Klaus Iohannis declara la acel moment: „nu accept nicio propunere de remaniere din partea acestui guvern, nu doar pentru că acest guvern și-a schimbat componența politică, ci pentru că propunerile pe care le-am primit sunt pur și simplu inacceptabile. Așadar, resping în integralitate remanierea propusă de premier.
Resping propunerea pentru Ministerul Educației. Nu voi accepta propuneri care să fragilizeze domenii cheie pentru România, precum educația – zona în care nu avem nevoie de soluții ale trecutului, ci de asumarea unor proiecte largi, precum România Educată, care implică reforme la un nivel pe care PSD nu pare că le acceptă și nici nu este în stare să le facă”.
Guvernul a sesizat Curtea Constituțională, iar prin Decizia nr. 504 din 18 septembrie 2019, CCR a stabilit că interimatul lui Daniel Breaz „a expirat de drept” la împlinirea termenului de 45 de zile, subliniind că limita constituțională nu poate fi depășită.
Modificarea Codului administrativ prin OUG
În contextul crizei din 2019, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 63/2019, prin care a modificat Codul administrativ pentru a evita blocaje instituționale. În Nota de fundamentare se arăta că demisiile și vacanțele de funcții generau riscul blocării plăților salariilor, contractelor și actelor administrative.
În preambulul OUG se menționa: „Pentru evitarea unor disfuncționalități majore pentru administrația publică și preîntâmpinarea apariției pe viitor a unor situații similare este imperios necesară crearea unor prevederi legale care să remedieze aceste situații, prin consolidarea atribuțiilor secretarului general al ministerului, înalt funcționar public cu rol de a asigura continuitatea activității ministerului, care, în situația vacanței funcției de ministru sau pe perioada în care ministrul se află în imposibilitatea exercitării atribuțiilor, dobândește atribuția de ordonator principal de credite”.
Prin această modificare, secretarul general al ministerului poate deveni ordonator principal de credite, având competența de a semna documentele financiare necesare funcționării instituției.
Ioana Lazăr, la a 11-a detașare provizorie
În prezent, funcția de secretar general la Ministerul Educației și Cercetării este ocupată prin delegare de Ioana Lazăr. Aceasta a fost numită pentru prima dată pe 8 noiembrie 2019 și, cu excepția unei scurte întreruperi în decembrie 2020, a fost detașată din șase în șase luni pe aceeași poziție, prin decizii succesive ale premierilor aflați în funcție.
După episodul din 2020, când ministra Monica Anisie i-a încetat detașarea, Ioana Lazăr a fost repusă în funcție de Sorin Cîmpeanu pe 27 decembrie 2020. În prezent, se află la al 11-lea mandat temporar ca secretar general.
Conform Codului administrativ, în lipsa unui ministru, secretarul general devine ordonator principal de credite și reprezentant legal al instituției. Aceasta poate semna documente financiare, asigura plata salariilor și reprezenta ministerul în raporturile juridice.
Statutul și atribuțiile secretarului general
Funcția de secretar general este ocupată de un înalt funcționar public, apolitic, numit prin concurs sau examen. Acesta nu are statut de demnitar și nu este o funcție politică. Rolul său este de a asigura continuitatea administrativă a ministerului, indiferent de schimbările de la nivel politic.
Secretarul general coordonează aparatul administrativ, gestionează circuitul actelor normative, supraveghează managementul resurselor umane, urmărește procedurile administrative și poate reprezenta ministerul în instanță.
În ultimii 20 de ani, Ministerul Educației nu a organizat concurs pentru ocuparea acestei funcții, poziția fiind ocupată prin detașări succesive.
Profilul profesional al Ioanei Lazăr
Ioana Lazăr este jurist de profesie. Postul său de bază este șef serviciu în cadrul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice. Anterior, a ocupat funcții de conducere la Agenția Națională de Integritate, inclusiv director general al Direcției Generale Juridice, Relații Publice și Comunicare.
A absolvit Facultatea de Drept a Universității „Spiru Haret” în 2002, susținând examenul de licență la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”. Deține studii de master în administrație publică la SNSPA. În 2013, a urmat un curs postuniversitar la Colegiul Național de Informații al Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”.
În actualul context, Ioana Lazăr devine persoana care asigură conducerea administrativă a Ministerului Educației și Cercetării până la numirea unui ministru titular, în baza mecanismului de continuitate prevăzut de legislație.
