Mirela Loșniță
De la 1 aprilie 2026, piața gazelor intră într-o nouă etapă, odată cu eliminarea plafonării prețurilor. Chiar dacă această schimbare nu aduce, cel puțin pe termen scurt, facturi mai mari pentru populație, efectele se vor resimți treptat în economie. Noul mecanism introdus de autorități menține un anumit nivel de protecție pentru consumatorii casnici, însă modifică modul de calcul al prețurilor și creează presiuni indirecte asupra costului de trai.
Ce se întâmplă cu facturile la gaze după 1 aprilie 2026
Începând cu 1 aprilie, plafonarea clasică dispare, însă este înlocuită cu un sistem de reglementare care păstrează costurile într-un interval controlat până în 2027. Practic, pentru consumatorii casnici nu apar creșteri imediate în facturi, iar tranziția se face gradual.
Această schimbare este reglementată prin OUG 12/2026, care redefinește modul în care se stabilește prețul gazelor. România a aplicat plafonarea încă din 2022, în contextul crizei energetice, iar măsura a fost menținută pentru a limita impactul asupra populației.
Cum se calculează noile facturi la gaze
Noul sistem introduce o formulă dinamică de calcul. Prețul final plătit de consumatori va fi, în fiecare lună, cel mai mic dintre două variante:
- prețul stabilit în contractul cu furnizorul
- prețul reglementat calculat conform noii formule
În cadrul acestui mecanism, producătorii vor livra gazele pentru populație la un preț fix de 110 lei/MWh. La această valoare se adaugă tarifele de transport, distribuție și marja furnizorului.
Pentru consumatori, schimbările sunt automate. Nu este necesară modificarea contractelor sau depunerea unor cereri, iar furnizorii vor aplica direct noul sistem în facturi.
Reprezentanții companiilor au transmis clar acest lucru:
„Preţul contractual este, după caz, preţul pe care ţi l-am comunicat la data încheierii contractului de furnizare sau cel comunicat prin oferta de reînnoire a condițiilor contractuale și a prețului”, au transmis consumatorilor reprezentanții Engie România, unul dintre cei mai mari furnizori de gaze din piață.
La rândul lor, furnizorii subliniază că utilizatorii nu trebuie să facă niciun demers:
„Ai ceva de făcut în calitate de consumator? Nu. Tu nu trebuie să faci nimic. Schimbările le implementăm noi, în calitate de furnizor de gaze naturale, iar acestea devin vizibile pe factura ta”, mai spune E.ON.
Creșteri semnificative pentru companii
Dacă populația beneficiază de o protecție temporară, situația este diferită pentru consumatorii non-casnici. Pentru firme, piața devine complet liberalizată, ceea ce înseamnă dispariția plafonului și a subvențiilor.
Estimările arată că prețurile ar putea crește cu aproximativ 60% pentru companii, în principal din cauza evoluției cotațiilor de pe piața liberă.
„Prețurile gazelor naturale marfă pe BRM (Bursa Română de Mărfuri – n.r.) s-au dublat față de începutul anului, ceea ce determină o creștere de preț a gazelor naturale cu tarifele și taxele incluse, față de anul trecut cu cca. 60%”, se arată într-o analiză a Asociației Energia Inteligentă.
Impact indirect asupra prețurilor din economie
Chiar dacă facturile populației rămân stabile pe termen scurt, efectele economice nu pot fi evitate. Costurile mai mari suportate de companii vor fi transferate, treptat, către consumatori.
Sectoare precum panificația, industria alimentară sau serviciile vor resimți aceste scumpiri. În practică, acest lucru se traduce prin creșteri în lanț ale prețurilor și presiuni suplimentare asupra inflației.
Datele arată că impactul poate fi amplificat. De exemplu, creșterea costurilor la energie poate duce la majorări mai mari ale prețurilor finale, din cauza adaosurilor comerciale și a altor factori economici.
„Prețul pâinii tinde să crească cam de 2 până la 2,5 ori peste efectul contabil direct al motorinei și a gazelor, în scenariul normal de piață. Asta înseamnă că creșterea prețului gazelor cu +60% și a motorinei cu +30% de la începutul anului până în prezent determină o creștere a pâinii cu +15,8% până la +38,6%”, arată calculele asociației menționate.
Ce înseamnă, în realitate, aceste schimbări
Noul sistem reprezintă un echilibru între protejarea consumatorilor și liberalizarea pieței. Pe termen scurt, populația beneficiază de stabilitate și predictibilitate, însă pe termen mediu și lung, impactul economic devine vizibil.
Creșterile de costuri din mediul de afaceri vor influența prețurile bunurilor și serviciilor, ceea ce înseamnă că efectele vor fi resimțite indirect de toți consumatorii.
În același timp, evoluția facturilor va depinde de mai mulți factori: prețurile gazelor pe piețele europene, nivelul producției interne și deciziile de reglementare ale autorităților.
Pentru moment, consumatorii casnici rămân protejați, însă presiunea se mută treptat în economia reală, unde impactul este mai greu de controlat, dar inevitabil.
