Grigore Madalina
Pensiile românilor trec printr-o perioadă de ajustări limitate în 2026, pe fondul presiunilor bugetare acumulate în anii anteriori. Deși majorările sunt modeste, există câteva forme de sprijin și indexări pe care pensionarii le vor resimți în acest an și la începutul lui 2027. În paralel, autoritățile discută modificări importante ale sistemului, inclusiv introducerea unui nou pilon de pensii.
Contextul economic actual, marcat de împrumuturi consistente făcute de stat în perioada electorală, limitează spațiul pentru creșteri semnificative. Cu toate acestea, există anumite categorii de pensionari care vor beneficia de suplimente financiare.
Ce pensii vor crește în 2026 și din 2027
Una dintre cele mai importante măsuri vizează pensionarii cu venituri mici. Aproximativ 800.000 de români depind de completările oferite de stat pentru a ajunge la pensia minimă garantată.
În funcție de județ, aceste suplimente variază între 438 și 627 de lei lunar. De exemplu, în Arad sunt peste 19.500 de beneficiari, în Argeș peste 22.900 de persoane primesc câte 544 de lei, iar în Alba peste 13.800 de pensionari beneficiază de aproximativ 546 de lei în plus.
Lista continuă și în alte județe, unde sumele diferă ușor, dar rămân esențiale pentru veniturile seniorilor. În Bacău, peste 27.000 de pensionari primesc 527 de lei în plus, în Bihor aproape 24.000 de persoane beneficiază de 481 de lei, iar în Bistrița suma ajunge la 596 de lei pentru peste 17.000 de beneficiari.
În Botoșani, suplimentul este de 523 de lei pentru peste 21.000 de pensionari, în Brașov 524 de lei pentru peste 12.000 de persoane, în Brăila 504 lei pentru aproape 15.000 de beneficiari, iar în Buzău 574 de lei pentru peste 25.000 de pensionari.
Ajutoarele de Paște, amânate pentru luna următoare
Guvernul a anunțat și ajutoare pentru pensionari cu ocazia Paștelui, însă acestea nu vor fi acordate la data inițială. Deși era prevăzut ca sumele să fie livrate înainte de sărbători, plata a fost amânată pentru luna următoare.
Conform planului inițial, pensionarii cu venituri de până la 1.500 de lei ar fi trebuit să primească 500 de lei. Cei cu pensii între 1.501 și 2.000 de lei urmau să primească 400 de lei, iar cei cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei ar fi beneficiat de 300 de lei.
Aceste sume nu vor fi însă virate odată cu pensiile din aprilie.
În schimb, Ministerul Muncii a anunțat acordarea unor tichete sociale pentru pensionarii cu venituri reduse. Aproximativ 11.839 de persoane vor primi câte 10 tichete a 10 lei, în total 100 de lei.
La nivel local, autoritățile din mai multe orașe oferă sprijin suplimentar. În Botoșani și Hârlău, tichetele sunt de 100 de lei, în Brașov ajung la 200 de lei, iar la Cluj-Napoca pot ajunge la 500 de lei pentru persoanele cu venituri mici.
Indexarea pensiilor și creșterile estimate
Începând cu 1 ianuarie 2027, pensiile ar urma să fie indexate din nou în funcție de inflație, după o perioadă în care acest mecanism nu a fost aplicat constant.
Pentru un pensionar cu venituri de aproximativ 3.500 de lei, creșterea estimată este de circa 350 de lei lunar. Astfel, pensia ar putea ajunge la aproximativ 3.850 de lei.
Totuși, majorările nu vor fi identice pentru toți beneficiarii. Ele vor fi calculate proporțional, în funcție de valoarea actuală a pensiei.
În ansamblu, autoritățile estimează o creștere de aproximativ 10%, însă aceasta depinde de mai mulți factori, inclusiv bugetul de stat, inflația și evoluția economică.
Situația pensiilor private și fluctuațiile recente
În paralel cu pensiile de stat, sistemul pensiilor private a fost influențat de evoluțiile economice recente. Fondurile facultative aveau active de peste 8 miliarde de lei la finalul lunii februarie, în creștere cu 39% față de anul anterior.
Contribuțiile lunare au ajuns la 84 de milioane de lei, iar contribuția medie a fost de 166 de lei.
Cele mai mari investiții sunt în titluri de stat, care reprezintă peste 63% din active. Acestea sunt urmate de acțiuni și obligațiuni corporative.
În ultimele săptămâni, însă, fondurile au fost afectate de fluctuații, pe fondul creșterii dobânzilor și al contextului internațional.
George Moț, fondatorul platformei desprepensiiprivate.ro, a explicat situația:
„Corecția a început cu una-două săptămâni înainte și a fost cauzată de creșterea dobânzilor la titlurile de stat. Cu cât dobânzile cresc, cu atât scade valoarea titlurilor de stat. Iar în cazul nostru, aproximativ 64% din active sunt investite în astfel de instrumente. Deci, când dobânzile au crescut, s-a înregistrat și această corecție în valoarea activelor. Pe măsură ce dobânzile vor scădea, vom reveni în teritoriu pozitiv. Aceste evoluții sunt normale. Nu este ceva de care trebuie să ne speriem.”
Acesta a subliniat și performanțele recente ale sistemului:
„În 2025 a fost cel mai bun an: profitul a depășit 32 miliarde de lei. Randamentele variază de la un fond la altul, dar rata oficială de rentabilitate pe ultimii cinci ani a fost între 6,45% și 9,58%. Dacă ne uităm însă la randamentul din ultimul an, fiind un an excepțional, vorbim de valori mult mai mari: între 17,52% și 27,14% pentru Pilonul II și Pilonul III.”
Tot el a explicat că sistemul este sigur:
„În primul rând, dacă ne referim la Pilonul II, nu numai că nu poți pierde banii investiți, dar nici nu poți retrage mai puțin decât ai contribuit. Există o garanție care îți asigură, ca participant, că nu vei retrage mai puțini bani decât ai contribuit.”
Planuri pentru un nou pilon de pensii
În Parlament a apărut și un proiect care vizează introducerea unui nou pilon de pensii, inspirat din modelele americane.
Deputatul Claudiu Năsui a explicat:
„Câștigurile din investiții 100% neimpozitate (câștiguri de valoare, dividende, dobânzi/cupoane). Banii tăi rămân ai tăi, nu se amestecă în bugetul de stat. Poți investi cum vrei, acțiuni, obligațiuni, ETF-uri etc. Retragerile au loc la momentul pensionării.”
Acesta a adăugat:
„Pensiile nu trebuie să fie o sursă de finanțare pentru deficitul statului. Și nici nu trebuie să depindă de mila guvernelor viitoare.”, potrivit Adevărul.ro.
Noul sistem, cunoscut ca Pilonul IV, ar permite angajatorilor să contribuie suplimentar la economiile pentru pensie ale angajaților.
Participarea ar fi voluntară, iar regulile ar fi stabilite de fiecare companie. Totodată, ar putea exista condiții legate de vechime, prin care contribuțiile devin definitive după o anumită perioadă.
Pentru angajați, avantajul principal ar fi acumularea unor economii suplimentare pentru pensie, fără contribuții directe. Pentru angajatori, sistemul ar putea deveni un instrument de fidelizare a personalului.
Implementarea acestui pilon este estimată pentru anul 2027, însă va depinde de parcursul legislativ și de negocierile politice.
