Mirela Loșniță
În fiecare an, în Vinerea Mare, bisericile din România devin locul unui ritual profund, respectat de generații întregi: trecerea pe sub masă. Este unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri din perioada Paștelui, încărcat de simbolism și credință. În 2026, Paștele ortodox este sărbătorit pe 12 aprilie, ceea ce înseamnă că Vinerea Mare cade pe data de 10 aprilie. Atunci are loc și acest ritual, în cadrul slujbei Prohodului Domnului.
Obiceiul se desfășoară în biserică, unde, în mijlocul lăcașului, este așezată o masă pe care se află Sfântul Epitaf. Această pânză simbolizează trupul lui Iisus Hristos după răstignire și este împodobită cu flori. În timpul slujbei, credincioșii trec pe sub această masă, de regulă de trei ori, într-un gest de smerenie și apropiere de suferința Mântuitorului.
Când se trece pe sub masă de Paște 2026 și ce semnificație are obiceiul
Momentul nu are o oră fixă, deoarece depinde de programul fiecărei biserici. De obicei, slujba începe în a doua parte a zilei și se încheie seara, iar ritualul are loc spre final. Credincioșii așteaptă în liniște, iar trecerea se face cu respect, fără grabă, fiecare persoană însoțind gestul de o rugăciune.
Semnificația acestui obicei este una profundă. Trecerea pe sub masă simbolizează smerenia, curățarea sufletească și dorința de apropiere de divinitate. În credința populară, se spune că acest gest aduce iertare, liniște și protecție pentru tot anul. Mulți credincioși îl consideră un moment de reculegere, în care își spun în gând dorințele sau cer iertare pentru greșelile făcute.
Faptul că ritualul se repetă de trei ori nu este întâmplător. Numărul trei are o semnificație religioasă importantă, fiind asociat cu Sfânta Treime: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Astfel, fiecare trecere are o încărcătură simbolică, iar gestul devine complet doar prin această repetare.
Participarea la acest ritual presupune o anumită conduită. Credincioșii sunt îndemnați să fie îmbrăcați decent și să păstreze liniștea în biserică. Nu este un moment de agitație sau de socializare, ci unul de reflecție. Rugăciunea, fie rostită în gând, fie șoptită, este considerată esențială.
Vinerea Mare este, de altfel, una dintre cele mai importante zile din calendarul ortodox. Este ziua în care se comemorează răstignirea lui Iisus Hristos, motiv pentru care este asociată cu post, tăcere și reculegere. În multe zone ale țării, oamenii respectă reguli stricte: nu spală, nu calcă și nu fac muncă grea. Se spune că aceste interdicții aduc liniște și protecție în casă.
În unele comunități, credincioșii țin chiar post negru, renunțând complet la mâncare și apă până seara. Este un gest de sacrificiu și de apropiere de suferința Mântuitorului. De asemenea, distracțiile sunt evitate, iar ziua este dedicată liniștii și rugăciunii.
Trecerea pe sub masă rămâne unul dintre cele mai emoționante momente din această zi. Pentru unii este un gest simbolic, pentru alții o tradiție de neînlocuit. Indiferent de interpretare, ritualul continuă să fie respectat în fiecare an, ca o formă de legătură între credință, tradiție și identitate.
În 2026, ca în fiecare an, bisericile vor fi pline în Vinerea Mare, iar acest obicei va fi urmat de mii de credincioși. Este un moment de liniște, de speranță și de regăsire, care marchează începutul drumului către sărbătoarea Învierii.
