Vanatoru Andreea
În perioada sărbătorilor pascale, meniul oferit persoanelor private de libertate din România este ușor diferit față de cel din restul anului, atât ca structură, cât și din punct de vedere al costurilor. Chiar dacă majorarea bugetului nu este una semnificativă, administrațiile penitenciarelor susțin că pregătirile încep cu mult timp înainte, iar achiziția alimentelor presupune negocieri pentru a obține prețuri cât mai avantajoase.
De Paște, deținuții primesc preparate adaptate specificului acestei perioade, incluzând produse tradiționale, însă acestea sunt servite doar în primele două zile ale sărbătorii. Pentru aceste zile, costul total al celor trei mese zilnice ajunge la 9,59 lei per persoană, comparativ cu 8,82 lei, cât este alocat într-o zi obișnuită.
Cât cheltuie statul român pe mâncarea deţinuţilor
Din suma stabilită, personalul responsabil trebuie să asigure o alimentație echilibrată și suficient de consistentă din punct de vedere caloric. Normele prevăd ca fiecare deținut să beneficieze de minimum 2.500 de calorii pe zi, idealul fiind situat între 2.800 și 3.200 de calorii, pentru a menține un aport nutrițional adecvat.
„Suma poate părea mică, dar achizițiile de alimente se fac în avans pentru câteva luni și pentru câteva sute de persoane private de libertate, așa că sumele negociate sunt mai mici la cartofi sau pâine decât cele din magazin, din piață. În plus, fiecare deținut trebuie să primească trei mese zilnice în care să intre un minim de calorii”, a explicat directorul unui penitenciar pentru sursa citată.
Bugetul alocat hranei a crescut în ultimul an, înregistrând o majorare de aproximativ 10% față de 2024. Totuși, valoarea de 9,59 lei reprezintă plafonul maxim permis, penitenciarele având posibilitatea să cheltuiască mai puțin, atât timp cât respectă limitele stabilite de lege. Pragul minim pentru un adult este de 6,03 lei pe zi.
Raportat la numărul total de aproximativ 25.500 de deținuți din România, costurile pentru mesele din prima zi de Paște se ridică la circa 245.000 de lei. Aceeași sumă este necesară și pentru a doua zi de sărbătoare, ceea ce înseamnă că bugetul total pentru alimentația din penitenciare în această perioadă ajunge la aproape 490.000 de lei, adică aproape jumătate de milion de lei pentru două zile, scrie Fanatik.
Pe lângă achizițiile realizate prin proceduri publice, menite să reducă costurile alimentelor, fiecare unitate de detenție din România trebuie să respecte reguli stricte în organizarea hranei. Astfel, conducerea penitenciarului este obligată să întocmească un plan alimentar pentru perioade de câte 10 zile, adaptat în funcție de sezon – unul pentru perioada rece și altul pentru cea caldă. Aceste planuri trebuie analizate de personalul administrativ și aprobate oficial de directorul instituției, pentru a asigura un echilibru nutrițional și respectarea normelor în vigoare.
Meniul de Paşte al deţinuţilor conţine preparate specifice acestor sărbători
În perioada Paștelui, meniul deținuților este adaptat specificului sărbătorii și include preparate tradiționale, chiar dacă într-o formă simplificată. Structura meselor rămâne organizată pe cele trei momente principale ale zilei.
La micul dejun, deținuții primesc o combinație de trei produse, care pot include băuturi calde precum ceaiul sau lactatele, ouă roșii și, pentru a marca sărbătoarea, o felie de cozonac.
Prânzul este mai consistent și cuprinde un fel principal, alături de un desert. Preparatele diferă în funcție de disponibilitate, dar pot include mâncăruri precum ciulamaua, ghiveciul cu carne de miel (servit mai rar), cartofi cu carne de porc sau orez cu carne. La acestea se adaugă un ou și un produs dulce, cum ar fi cozonacul sau pasca, uneori fiind oferit și un fruct.
Cina este mai ușoară, dar suficient de sățioasă, fiind compusă, de regulă, din piure de cartofi cu carne, completat de un desert sau un fruct. În afara meselor oferite de administrație, deținuții au posibilitatea să își suplimenteze alimentația prin cumpărături din magazinele aflate în interiorul penitenciarelor. Achizițiile se fac cu ajutorul unor carduri speciale, alimentate cu sume limitate de bani primite de la familie.
Totodată, legislația le permite persoanelor private de libertate să primească lunar pachete de acasă. Numărul acestora variază, de regulă între două și patru, în funcție de regimul de detenție. Fiecare colet are o limită de greutate, care, în majoritatea cazurilor, nu depășește 10 kilograme, oferind astfel posibilitatea completării alimentației cu produse trimise de cei apropiați.
foto: Adevărul
