Conflictele legate de moșteniri sunt tot mai frecvente în România, mai ales în situațiile în care unul dintre copii descoperă abia după decesul părinților că un bun important a fost deja transferat către un alt frate sau soră. Un astfel de caz, analizat recent pe platforma avocatnet.ro, scoate în evidență cât de complicată poate deveni interpretarea legii.
Întrebarea care a stârnit controverse
Totul a pornit de la situația unei persoane care a aflat, după moartea părinților, că locuința familiei fusese deja vândută surorii.
„Dacă părinții, în timpul vieții, i-au vândut casa surorii și eu nu am știut decât după moartea lor, mai am vreun drept? Sau trebuie să o dau în judecată pe sora mea? Există un termen până când pot să o dau în judecată? Pentru că nu mi se pare corect ce au făcut. Eu am investit foarte mulți bani în acea casă, fiind plecat în afară. Țin să menționez un aspect: eu sunt băiatul tatălui (tatăl, când s-a recăsătorit cu actuala „mamă”, mă avea pe mine, iar pe sora mea au făcut-o împreună, deci suntem frați doar după tată). Vă rog mult să mă îndrumați ce este de făcut! Vă mulțumesc.”, potrivit avocatnet.ro.
Ulterior, acesta a revenit cu detalii despre starea tatălui înainte de deces:
„După decesul tatălui nu s-a făcut nicio dezbatere de moștenire. Eu nici nu am știut că se dezbate moștenirea după fiecare părinte când decedează. Am considerat că dezbaterea se face când nu mai este niciun părinte. Știu că îl moșteneam doar pe tata, nu aveam alte pretenții. Însă am înțeles de la sora mea că acea casă ar fi fost vândută când tatăl era în viață. Tatăl, înainte să moară, a stat ultimii 5-6 ani la pat și, dacă atunci au profitat de el, nici nu cred că mai era în deplinătatea facultăților mintale, pentru că starea lui era deplorabilă în ultimii ani. Avea 87 de ani. Eu venisem cu două luni înainte să moară acasă și deja nu mai auzea bine, iar de văzut abia mai vedea.”
Ce spun specialiștii despre astfel de situații
Cei care au analizat cazul au subliniat că nu se poate da un răspuns clar fără informații suplimentare. Avocații au ridicat mai multe întrebări esențiale pentru stabilirea situației juridice:
„Părinții sunt decedați? Care dintre ei a decedat primul? Ce fel de contract are sora? De vânzare-cumpărare? Și, dacă da, a plătit cu adevărat prețul din contract? Sau este vorba despre un contract de întreținere? Părinții mai aveau și alte bunuri de valoare când au decedat? Sunt mult prea puține date pentru a putea primi un răspuns care să vă ajute.”, conform sursei citate.
Aceste detalii sunt decisive pentru a stabili dacă tranzacția a fost una reală sau doar aparentă.
Ce prevede Codul Civil în cazul vânzărilor între părinți și copii
Legislația din România permite părinților să își vândă bunurile în timpul vieții, inclusiv către unul dintre copii. Totuși, Codul Civil oferă instrumente legale pentru verificarea acestor tranzacții.
Conform prevederilor legale, dacă există suspiciuni că o vânzare nu a fost una reală, instanța poate analiza situația în detaliu. De exemplu, dacă prețul nu a fost plătit efectiv sau dacă actul ascunde, în realitate, o donație, judecătorul poate decide reîncadrarea juridică a contractului.
Astfel de situații apar frecvent atunci când contractele includ clauze precum uzufructul sau obligații de întreținere. Aceste elemente nu sunt ilegale, dar pot ridica semne de întrebare.
Ce drepturi au ceilalți moștenitori
Dacă instanța stabilește că vânzarea a fost, în realitate, o donație mascată, atunci intră în discuție conceptul de rezervă succesorală.
Acest principiu garantează că moștenitorii direcți nu pot fi excluși complet de la moștenire. În astfel de cazuri, ceilalți copii pot solicita reducerea donației, astfel încât să își primească partea minimă prevăzută de lege.
Practic, bunul respectiv poate fi readus în masa succesorală, total sau parțial, pentru a permite o împărțire echitabilă.
Acceptarea moștenirii, un pas esențial
Un alt aspect important ține de acceptarea moștenirii. Fără acest pas, orice acțiune în instanță poate fi blocată.
„Problema este că, dacă nu ați acceptat moștenirea, orice acțiune pentru desființarea acelui contract poate fi blocată prin invocarea excepției lipsei de interes. Adică, dacă oricum sunteți străin de moștenire, de ce să mai susțineți o acțiune de desființare a contractului?”, a explicat un avocat.
Acesta a adăugat și o precizare importantă:
„Chiar dacă nu ați acceptat succesiunea, nu este o problemă dacă ceilalți moștenitori nu vă contestă dreptul.”
Contează modul în care a fost dobândită locuința
Originea bunului este un alt element care poate influența drepturile moștenitorilor.
„Casa a fost adusă în căsătoria a doua de tatăl dumneavoastră? Adică a fost proprietatea tatălui și a mamei decedate? Dacă da, erau proprietari 50%-50%? Pentru că, la moartea mamei, chiar dacă aveați 4 ani, ați moștenit din partea ei. Dacă locuința a fost zestrea mamei, moșteniți și mai mult.”
Aceste detalii pot schimba semnificativ împărțirea bunurilor.
Ce opțiuni există în astfel de cazuri
Pe lângă contestarea contractului, există și alte variante legale. De exemplu, pot fi cerute despăgubiri pentru investițiile realizate în locuință, dacă acestea pot fi dovedite.
„În orice caz, puteți cere recuperarea investiției dumneavoastră (trebuie să dovediți cu extrase bancare, facturi, chitanțe, martori, expertiză tehnică etc.).”
De asemenea, poate fi deschis un proces, iar litigiul poate fi notat în cartea funciară, pentru a preveni vânzarea bunului până la soluționarea conflictului.
Un alt sfat oferit în discuție a fost orientat spre rezolvarea amiabilă:
„Încercați totuși să vă împăcați cu sora dumneavoastră. Relația cu sora valorează mult mai mult decât orice zid de cărămidă. Procedând astfel, onorați memoria părinților care v-au crescut.”, potrivit aceleași surse.
Sursa foto: Arhivă






















