Grigore Madalina
De la Revoluția din 1989 și până în prezent, Parlamentul României a fost scena a zeci de încercări de schimbare a guvernelor prin moțiuni de cenzură. În total, au existat 51 de astfel de inițiative, însă doar o mică parte au avut succes.
Prima moțiune de cenzură din istoria post-decembristă a fost depusă pe 14 martie 1993, împotriva Guvernului Nicolae Văcăroiu. Cea mai recentă a avut loc în decembrie 2025, vizând Guvernul Bolojan. De-a lungul anilor, doar șase moțiuni au reușit să treacă de votul Parlamentului.
Șase premieri au fost demiși prin moțiune de cenzură
Deși au existat mai multe încercări, prima moțiune de cenzură adoptată a venit abia în 2009. Pe 13 octombrie, Guvernul condus de Emil Boc a devenit primul executiv demis prin această procedură.
Moțiunea, intitulată „11 împotriva României”, a fost inițiată de parlamentari PNL și UDMR, cu susținerea PSD, și a fost adoptată cu 254 de voturi „pentru” și 176 „împotrivă”. Emil Boc a rămas însă premier interimar până în decembrie, când a revenit la conducerea unui nou guvern.
Al doilea caz a fost înregistrat pe 18 aprilie 2012, când Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost demis. Moțiunea depusă de PNL și PSD a trecut cu 235 de voturi „pentru” și nouă „împotrivă”, deschizând calea pentru instalarea Guvernului Ponta.
Un moment fără precedent a avut loc pe 21 iunie 2017, când Sorin Grindeanu a fost demis printr-o moțiune inițiată chiar de propriul partid, PSD, împreună cu ALDE. Documentul, intitulat „România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor”, a fost adoptat rapid, cu 241 de voturi „pentru” și doar 10 „împotrivă”.
Pe 10 octombrie 2019, Guvernul condus de Viorica Dăncilă a fost demis printr-o moțiune susținută de un număr record de partide, inclusiv PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE și UDMR. Aceasta a trecut cu 238 de voturi „pentru” și 4 „împotrivă”.
La începutul anului 2020, pe 5 februarie, Guvernul Ludovic Orban a fost demis prin moțiunea „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”, inițiată de PSD și UDMR. Documentul a fost adoptat cu 261 de voturi „pentru” și 139 „împotrivă”. Cu toate acestea, Ludovic Orban a revenit ulterior în funcție.
Ultimul caz de demitere prin moțiune de cenzură a avut loc pe 28 septembrie 2021, când Guvernul Florin Cîțu a fost înlăturat. Moțiunea, intitulată „Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor! Jos Guvernul Cîțu”, a fost inițiată de PSD și a trecut cu 281 de voturi „pentru”, cel mai mare număr înregistrat până acum.
Cele mai multe moțiuni au eșuat
Deși procedura este prevăzută în Constituție, majoritatea moțiunilor de cenzură nu au reușit să obțină suficiente voturi.
În legislatura 1990-1992 nu a fost depusă nicio moțiune. Între 1992 și 1996 au existat cinci tentative, toate respinse. În perioada 1996-2000 au fost patru încercări, iar între 2000 și 2004 doar două.
În acei ani au început să apară și titluri mai dure pentru moțiuni. De exemplu, în 2003, împotriva Guvernului Adrian Năstase a fost depusă moțiunea „Mafia sufocă România – Corupţia Guvernului P.S.D. sărăceşte România”, care a fost respinsă cu 281 de voturi „împotrivă” și 163 „pentru”.
Perioada 2008-2012 a adus un număr record de inițiative: 11 moțiuni de cenzură, dintre care doar două au fost adoptate.
Între 2012 și 2016, Guvernul Victor Ponta a fost vizat de patru moțiuni, toate respinse. Una dintre ele, din 2014, intitulată „Victor Ponta pune în pericol statul de drept! Opriţi fraudarea alegerilor de către PSD!”, a obținut 154 de voturi „pentru”, insuficiente pentru a fi adoptată.
În legislatura 2016-2020 au fost depuse nouă moțiuni, dintre care trei au trecut, fiind cea mai activă perioadă din acest punct de vedere.
Între 2020 și 2024 au fost trei încercări de demitere a guvernelor, iar una singură a avut succes, cea împotriva Guvernului Cîțu.
În actuala legislatură începută în 2024, au fost depuse deja șapte moțiuni de cenzură, toate respinse. Inițiatorii au fost, în principal, parlamentari AUR, SOS România, POT, PACE sau neafiliați.
Ce este și cum funcționează moțiunea de cenzură
Procedura moțiunii de cenzură este reglementată de Constituția României. La articolul 113 se precizează că Parlamentul, în ședință comună, poate retrage încrederea acordată Guvernului.
Textul prevede că „Camera Deputaților și Senatul pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.
Moțiunea poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al parlamentarilor și este comunicată Guvernului în momentul depunerii. Dezbaterea are loc la trei zile după prezentarea în plen.
Constituția mai stabilește că, dacă moțiunea este respinsă, parlamentarii care au semnat-o nu mai pot iniția o nouă moțiune în aceeași sesiune, cu excepția situației în care Guvernul își angajează răspunderea asupra unui program sau proiect de lege.
De-a lungul timpului, moțiunea de cenzură a rămas unul dintre cele mai importante instrumente politice prin care Parlamentul poate schimba direcția guvernării, însă rezultatele arată că succesul unei astfel de inițiative depinde în mare măsură de echilibrul politic din legislativ.
