Soarta Guvernului Bolojan se decide azi în Parlament. Calculele de ultimă oră înaintea votului pe moțiunea PSD-AUR

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului se întrunește marți, de la ora 11:00, pentru a decide soarta Cabinetului Bolojan. Social-democrații se declară convinși că moțiunea va trece confortabil, în timp ce liberalii susțin că rezultatul „încă se joacă”.

Citește și

Călin Georgescu a fost reținut! Decizia luată de procurori după ore întregi de audieri

Moțiunea „Stop planului Bolojan”, depusă de PSD și AUR, a fost semnată de 254 de parlamentari. Cele două partide însumează 219 voturi proprii, iar pentru demiterea Guvernului este necesar votul a 233 din cei 464 de parlamentari.

Soarta Guvernului Bolojan se decide azi în Parlament

Componența Parlamentului arată astfel: PSD – 129, AUR – 90, PNL – 75, USR – 59, UDMR – 31, neafiliați – 20, Minoritățile Naționale – 17, POT – 16, S.O.S. România – 15, PACE – Întâi România – 12.

Numărul 2 din PSD, Claudiu Manda, susține că moțiunea „va trece cu mai multe voturi decât numărul de semnături”. În tabăra opusă, Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL, afirmă că „lipsesc vreo 5-10 voturi ca să nu treacă”. Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, este însă mai prudent: „există senatori și deputați care susțin că nu votează, alții care susțin că votează. Nu poți să-i crezi. Vom vedea la vot”.

În USR, opinia dominantă este că moțiunea va trece, deși Dominic Fritz nu exclude o surpriză.

Cine poate înclina balanța

Minoritățile Naționale pot decide singure soarta Cabinetului. Dacă toți cei 17 deputați ar vota pentru, moțiunea ar trece chiar și fără sprijin suplimentar. Săptămâna trecută, grupul intenționa să nu voteze, dar nicio decizie formală nu a fost luată, astfel că fiecare deputat va decide individual. Surse din PSD spun că social-democrații se bazează pe mai puțin de jumătate din aceste voturi.

PACE – Întâi România anunță vot deschis în favoarea moțiunii. Senatorul Ninel Peia a declarat că, la Senat, cei 9 semnatari din cei 12 membri ai grupului „vor vota «pentru» fără echivoc”.

S.O.S. România decide marți dimineață, după un sondaj inedit: parlamentarii grupului au intrat luni live pe Facebook, pe contul Dianei Șoșoacă, întrebând urmăritorii cum să voteze. În prima oră, 85% dintre respondenți au cerut votarea moțiunii.

Facțiunea POT condusă de Răzvan Chiriță – șapte parlamentari – urmează să se consulte marți dimineață cu reprezentanții din teritoriu.

Plecările care complică socotelile PSD

Șase parlamentari din partidul UNIT, aleși pe listele POT și acum neafiliați, au anunțat că nu votează moțiunea, deși cinci dintre ei o semnaseră. Lor li se adaugă senatorul Liviu Fodoca, ales tot pe listele POT, dar trecut ulterior la grupul PACE: „nu sunt și nu voi fi niciodată instrumentul politic al PSD”.

În interiorul PSD, hemoragia continuă. Alexandrin Moiseev, ales pe listele S.O.S. România dar alăturat ulterior grupului PSD, a părăsit luni partidul și a trecut la PNL, declarând că nu poate vota împotriva „celui mai competent premier pe care România l-a avut de la Revoluție până în prezent”. Locul său a fost luat de deputata neafiliată Rodica Plopeanu, critică la adresa premierului. Moiseev este al treilea parlamentar PSD plecat de la retragerea sprijinului pentru Bolojan, după deputatul Emanoil Neagu (la PNL) și senatoarea Victoria Stoiciu (neafiliată). Niciunul dintre cei trei nu a semnat moțiunea.

Strategiile partidelor: vot la vedere, plecări din sală, „prezent, nu votez”

Deși procedura prevede vot secret, mai multe grupuri au decis să își arate opțiunea.

PSD votează „la vedere”. „Nu avem nimic de ascuns”, s-a transmis în ședința de luni. Practic, parlamentarii vor arăta bila albă sau neagră înainte de a o introduce în urnă. Există precedent: în iunie 2017, când a fost demis chiar Guvernul Grindeanu, unii parlamentari au votat tot la vedere. Sorin Grindeanu a sesizat ulterior CCR, dar contestația a fost respinsă.

PACE votează tot la vedere, în favoarea moțiunii. Liderul grupului, Adrian Peiu: „Nu ascultăm decât de vocea românilor”.

PNL participă la dezbatere, dar părăsește sala la momentul votului, „în semn de protest față de această monstruoasă coaliție”. În sală rămân doar liderii grupurilor de la Senat și Camera Deputaților, alături de 5 vice-lideri, pentru a supraveghea procedura.

UDMR și USR rămân prezenți în sală, dar nu votează.

Cum se votează

Fiecare parlamentar primește două bile, una albă și una neagră, pe care le introduce în două urne, una albă și una neagră. Bila albă în urna albă și bila neagră în urna neagră înseamnă vot „pentru” moțiune. Bila albă în urna neagră și bila neagră în urna albă înseamnă „contra”. Ambele bile în urna neagră – „abținere”. După apelul nominal al celor 465 de parlamentari, voturile sunt numărate și rezultatul anunțat.

Scenariul minim pentru cădere

Dacă celor 219 voturi PSD-AUR li s-ar adăuga cele 9 voturi anunțate de PACE și doar 5 voturi de la Minoritățile Naționale, moțiunea ar trece exact la limită, cu 233 de voturi.

De cealaltă parte, PNL, UDMR și USR însumează 165 de parlamentari, la care se adaugă cei 6 foști POT care au semnat moțiunea, dar nu o vor vota.

Ce urmează după vot

Dacă moțiunea trece, Guvernul Bolojan rămâne interimar până la desemnarea unui nou premier de către președintele Nicușor Dan. Potrivit surselor, atât șeful statului, cât și Sorin Grindeanu doresc menținerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități. Claudiu Manda a exclus luni o guvernare cu AUR.

PNL și USR au adoptat însă rezoluții interne prin care transmit că, dacă PSD dărâmă Guvernul, nu vor mai accepta coaliții cu partidul lui Grindeanu. La nivel de conducere, ambele formațiuni nu exclud intrarea în opoziție. Bolojan a spus liberalilor că „opoziția a făcut mereu bine PNL”, iar Fritz a transmis că USR nu se teme nici de un guvern minoritar, nici de anticipate, nici de opoziție.

Ședințele de partid sunt programate după vot – PNL marți, ora 17:00, PSD și USR urmând să stabilească detaliile. Apoi încep consultările de la Cotroceni.

Președintele Nicușor Dan a transmis luni un mesaj de continuitate: „indiferent ce se întâmplă, într-un sens sau celălalt, România va continua să păstreze traiectoria occidentală, statul va continua să funcționeze și există acord pe obiectivele fundamentale imediate, care sunt SAFE și PNRR”. El a precizat că toate variantele de guvernare luate în calcul „se bazează pe o susținere majoritară de partide pro-occidentale”.

Șase guverne căzute prin moțiune după 1989

Guvernul Boc – demis pe 13 octombrie 2009 cu 254 de voturi pentru, 176 împotrivă, prin moțiunea PNL-UDMR sprijinită de PSD.

Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu – căzut în 2012 după doar 78 de zile, cu 235 de voturi pentru și 9 împotrivă.

Guvernul Sorin Grindeanu – demis în 2017 chiar de propriul partid, alături de ALDE: 241 pentru, 10 împotrivă.

Guvernul Viorica Dăncilă – căzut în 2019 cu 238 de voturi de la PNL, USR, PMP, Pro România, ALDE, UDMR și Minorități.

Guvernul Orban – demis în 2020 cu 261 de voturi, prin moțiunea PSD-UDMR.

Guvernul Florin Cîțu – căzut în 2021 cu cele mai multe voturi din istoria post-decembristă: 281 pentru, 0 împotrivă.