Georgescu Dragos
Noua lege a salarizării bugetare a intrat într-o etapă decisivă. România riscă să piardă aproximativ 700 de milioane de euro din PNRR dacă proiectul nu este adoptat până la finalul lunii august.
Cresc salariile pentru jumătate dintre bugetari. Noua legea care urmează să fie adoptată
Ministerul Finanțelor a aprobat majorarea anvelopei salariale cu 7,5 miliarde de lei, potrivit unor surse. Noua sumă ar putea permite creșteri salariale pentru aproximativ jumătate dintre bugetari. În paralel, negocierile cu oficialii Comisiei Europene continuă în privința costurilor finale ale reformei.
Una dintre cele mai importante reforme asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență a intrat în linie dreaptă. Este vorba despre noua lege a salarizării unitare în sistemul bugetar, proiect care trebuie adoptat până la finalul lunii august pentru ca România să nu piardă fonduri importante din PNRR.
Miza este uriașă. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, întârzierea adoptării legii ar putea duce la blocarea a aproximativ 700 de milioane de euro din fondurile europene.
În același timp, discuțiile privind majorările salariale și impactul bugetar continuă la nivelul Guvernului și al Ministerului Finanțelor.
Surse citate în presă susțin că Ministerul Finanțelor a aprobat o majorare a anvelopei salariale cu 7,5 miliarde de lei.
Această sumă ar urma să permită creșteri salariale pentru aproximativ jumătate dintre actualii angajați din sistemul public.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, Ministerul Finanțelor a aprobat creșterea anvelopei salariale până la valoarea de 173,5 miliarde de lei.
Decizia ar fi fost luată la solicitarea ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru.
Noua sumă reprezintă o creștere de aproximativ 7,5 miliarde de lei comparativ cu nivelul anterior.
Discuțiile privind această anvelopă sunt extrem de importante deoarece de ea depinde numărul bugetarilor care vor beneficia de majorări salariale.
Potrivit simulărilor realizate de Ministerul Finanțelor, o creștere a cheltuielilor salariale cu 8 miliarde de lei anual ar permite majorări pentru aproximativ 53% dintre salariile actuale din sistemul bugetar.
Dacă anvelopa salarială ar fi fost mai mare, de aproximativ 12 miliarde de lei suplimentar, atunci aproape 73% dintre salariile actuale ar fi putut fi majorate.
În acest moment, însă, autoritățile încearcă să găsească un echilibru între presiunile bugetare și angajamentele asumate prin PNRR.
Negocierile cu Comisia Europeană sunt decisive
Noua lege a salarizării nu depinde doar de deciziile interne ale Guvernului.
Anvelopa salarială și forma finală a reformei urmează să fie negociate și cu oficialii Comisia Europeană.
Discuțiile sunt extrem de importante deoarece România trebuie să demonstreze că reforma poate fi susținută din punct de vedere bugetar și că nu va genera dezechilibre economice majore.
În același timp, autoritățile trebuie să respecte jaloanele asumate prin PNRR.
Potrivit surselor citate în presă, dacă anvelopa salarială negociată cu Bruxelles-ul va fi mai mică decât nivelul dorit de autorități, atunci numărul angajaților de la stat care vor avea salariile înghețate va crește.
Acest lucru ar putea genera tensiuni importante în sistemul public.
Numeroase categorii de bugetari așteaptă de mai mult timp clarificări privind viitoarele salarii și eventualele majorări.
Recent, fostul premier Ilie Bolojan a vorbit despre presiunea uriașă pe care cheltuielile salariale o pun asupra bugetului de stat.
Acesta declara că România are o anvelopă salarială „disproporționat de mare” comparativ cu posibilitățile economice reale ale țării.
„Avem cheltuieli salariale într-o anvelopă totală care sunt disproporționat de mari față de posibilitățile țării”, declara Ilie Bolojan.
Fostul premier avertiza că orice creștere salarială trebuie făcută cu mare atenție și în limitele sustenabilității bugetare.
Potrivit acestuia, există doar două variante pentru perioada următoare.
„Creșterile care pot fi făcute de la anul trebuie să țină cont de aceste date și nu avem decât două posibilități: o corecție de amplitudine mică sau, dacă se doresc corecții și creșteri mai mari, singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice”, afirma acesta.
Declarațiile vin într-un moment în care România se confruntă deja cu presiuni bugetare importante și cu necesitatea reducerii deficitului.
PSD cere adoptarea rapidă a legii
În paralel cu negocierile tehnice și financiare, presiunile politice pentru adoptarea rapidă a legii cresc.
PSD cere ca proiectul noii legi a salarizării să fie trimis cât mai repede în Parlament.
Potrivit informațiilor apărute în presă, documentul ar putea ajunge în Parlament chiar în această săptămână.
Social-democrații susțin că reforma trebuie finalizată rapid pentru ca România să nu piardă fondurile europene din PNRR.
În același timp, partidele încearcă să evite tensiuni sociale generate de eventuale înghețări salariale sau diferențe mari între categorii de angajați.
Legea salarizării este considerată una dintre cele mai sensibile reforme asumate de România în ultimii ani.
Jumătate dintre bugetari ar putea primi majorări
Simulările făcute de Ministerul Finanțelor arată că actuala variantă de anvelopă salarială ar permite majorări pentru aproximativ jumătate dintre angajații din sistemul public.
Acest lucru înseamnă că o parte importantă a bugetarilor ar putea rămâne cu salariile înghețate cel puțin pentru o perioadă.
Autoritățile încearcă să stabilească prioritățile și categoriile considerate cele mai afectate sau cele mai importante pentru funcționarea sistemului public.
În ultimii ani, au existat numeroase nemulțumiri legate de diferențele salariale dintre diverse categorii de bugetari.
Noua lege ar trebui să reducă dezechilibrele și să stabilească un sistem mai clar și mai predictibil.
Totuși, presiunea bugetară și limitele financiare complică foarte mult aplicarea unor majorări extinse.
Salariile demnitarilor nu ar urma să fie înghețate
Potrivit acelorași surse citate în presă, noua lege nu ar permite înghețarea salariilor demnitarilor.
De asemenea, majorările prevăzute pentru această categorie nu ar putea fi eliminate.
Această informație ar putea genera controverse și reacții în spațiul public, mai ales în contextul în care o parte dintre angajații de la stat ar putea să nu beneficieze de creșteri salariale.
În ultimii ani, subiectul salariilor demnitarilor a provocat frecvent dezbateri aprinse în societate.
Numeroși români au criticat diferențele dintre veniturile din sectorul public și cele din mediul privat.
În același timp, autoritățile susțin că noua lege trebuie să respecte anumite grile și reguli asumate anterior.
România riscă pierderea unor fonduri importante din PNRR
Miza principală a adoptării rapide a noii legi rămâne însă legată de fondurile europene.
Prin PNRR, România și-a asumat o serie de reforme importante, iar legea salarizării este unul dintre jaloanele esențiale.
Neadoptarea reformei până la termenul stabilit ar putea duce la pierderea a aproximativ 700 de milioane de euro.
Această sumă reprezintă o parte importantă din finanțările europene destinate modernizării și dezvoltării României.
Autoritățile încearcă astfel să accelereze procedurile și negocierile pentru ca proiectul să fie adoptat la timp.
Bugetul României rămâne sub presiune
Discuțiile despre salarizarea bugetarilor vin într-un moment extrem de complicat pentru finanțele publice. România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat și cu presiuni constante privind reducerea cheltuielilor.
În același timp, există solicitări pentru investiții, creșteri salariale și măsuri sociale. Guvernul încearcă să găsească un echilibru între aceste nevoi și obligațiile asumate față de partenerii europeni.
Economiștii avertizează că orice creștere salarială nesustenabilă poate pune și mai multă presiune pe buget. Pe de altă parte, sindicatele din sectorul public susțin că multe categorii de angajați sunt deja afectate de inflație și de creșterea costului vieții.
Urmează negocieri și decizii importante
În perioada următoare, negocierile dintre Guvern, Ministerul Finanțelor și oficialii europeni vor deveni decisive.
Noua lege a salarizării trebuie finalizată și adoptată într-un timp foarte scurt.
În același timp, autoritățile trebuie să stabilească exact cine va beneficia de majorări și în ce măsură acestea pot fi susținute financiar.
Pentru sute de mii de bugetari, deciziile luate în următoarele luni vor influența direct veniturile și stabilitatea financiară.
Iar pentru România, adoptarea reformei reprezintă și o condiție esențială pentru păstrarea unei părți importante din fondurile europene promise prin PNRR.
