Mirela Loșniță
La câteva zile după incidentul în care o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați și a rănit două persoane, au apărut explicații privind decizia României de a nu solicita activarea Articolului 4 din Tratatul NATO.
De ce nu a cerut România activarea Articolului 4 al NATO după incidentul cu drona de la Galați
Potrivit unor surse din cadrul Administrației Prezidențiale, autoritățile române au ales să nu recurgă la acest mecanism în actualul context de securitate, preferând să obțină măsuri concrete de sprijin și descurajare din partea aliaților.
Sursele citate susțin că Bucureștiul nu dorește să utilizeze un instrument care și-ar putea pierde din eficiență dacă ar fi activat prea des.
„Nu ne dorim să activăm un articol care se poate eroda”, au transmis surse apropiate Administrației Prezidențiale.
România vrea măsuri concrete înaintea Summitului NATO
Conform acelorași surse, strategia autorităților române este orientată spre obținerea unor măsuri practice de apărare și consolidare a securității pe flancul estic al Alianței.
În locul unei solicitări oficiale de activare a Articolului 4, România urmărește întărirea prezenței militare aliate și dezvoltarea capacităților de apărare în regiune.
Decizia vine și în contextul apropierii Summitului NATO, când statele membre urmează să discute măsuri suplimentare pentru securitatea Europei de Est.
Sursele citate consideră că o escaladare diplomatică înaintea reuniunii ar putea complica discuțiile aflate deja pe agenda Alianței.
Incidentul de la Galați va fi discutat la NATO
Subiectul dronei prăbușite pe teritoriul României va ajunge însă pe masa Consiliului Nord-Atlantic.
Reuniunea este programată pentru 10 iunie, iar statele membre vor analiza circumstanțele incidentului și eventualele măsuri suplimentare necesare pentru protejarea spațiului aliat.
Până atunci, România beneficiază deja de sprijin suplimentar din partea unor aliați.
Spania urmează să trimită două elicoptere Airbus HN90, în timp ce Italia a confirmat desfășurarea a aproximativ 100 de militari pe teritoriul României.
Aceste măsuri sunt considerate parte a eforturilor de consolidare a securității pe flancul estic al NATO.
Ce prevede Articolul 4 din Tratatul NATO
Aşadar, dacă România ar fi cerut activarea Articolului 4 după prăbușirea unei drone rusești pe teritoriul său, asta ar fi însemnat că:
- România cere consultări oficiale cu aliații NATO,
- Consiliul Nord-Atlantic se reunește pentru a analiza incidentul,
- aliații discută nivelul amenințării, probele și riscurile,
- pot fi decise măsuri politice, diplomatice sau militare de descurajare,
- NATO poate decide întărirea supravegherii aeriene, suplimentarea forțelor pe flancul estic sau alte măsuri de apărare.
Care este diferența dintre Articolul 4 și Articolul 5
Articolul 4 este adesea considerat etapa premergătoare unei eventuale activări a Articolului 5, însă cele două mecanisme au scopuri diferite.
În timp ce Articolul 4 presupune consultări și analize între statele membre, Articolul 5 reprezintă clauza de apărare colectivă a NATO.
Potrivit acestuia, un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților.
Din acest motiv, activarea Articolului 5 are implicații mult mai ample și poate conduce la măsuri militare comune.
În cazul incidentului de la Galați, activarea Articolului 4 ar fi însemnat convocarea oficială a aliaților pentru evaluarea situației, discutarea probelor disponibile și analiza nivelului de amenințare.
De asemenea, NATO ar fi putut decide măsuri suplimentare de supraveghere aeriană, întărirea prezenței militare sau alte acțiuni de descurajare.
România a sesizat Consiliul de Securitate al ONU
În paralel cu discuțiile din cadrul NATO, România a ales să ducă subiectul și în atenția Organizației Națiunilor Unite.
Consiliul de Securitate al ONU se reunește într-o sesiune specială după incidentul produs la Galați, unde o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe și a provocat rănirea a două persoane.
Reuniunea este programată pentru 1 iunie, la ora 15:00, ora New Yorkului, respectiv ora 22:00 în România.
La întâlnire participă și ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, aflată deja în Statele Unite.
Consiliul de Securitate este principalul organism internațional responsabil de menținerea păcii și securității la nivel mondial, având rolul de a analiza conflicte și situații care pot afecta stabilitatea internațională.
