Loredana Ionescu
Ministerul Afacerilor Externe a transmis prima reacție după acuzațiile formulate de Iran la adresa României.
Teheranul a acuzat România și alte state membre NATO de implicare în „agresiunea americano-israeliană”.
Oficialii iranieni au invocat declarațiile secretarului general al NATO, Mark Rutte.
MAE susține că România își respectă angajamentele de stat aliat și acționează potrivit dreptului internațional.
Subiectul a apărut în contextul operațiunilor militare desfășurate împotriva Iranului.
Iranul acuză România și alte state NATO
Ministerul Afacerilor Externe a reacționat după acuzațiile formulate de Iran la adresa României. Autoritățile de la Teheran au susținut că țara noastră, alături de alte state membre NATO, ar fi fost implicată în ceea ce Iranul numește „agresiunea americano-israeliană” împotriva Republicii Islamice.
Acuzațiile au fost făcute de Esmail Baghaei, care a vorbit despre o presupusă „complicitate” a NATO la „războiul de agresiune ilegal” declanșat împotriva Iranului. Oficialul iranian a invocat declarațiile recente ale secretarului general al NATO, Mark Rutte, pentru a susține această poziție.
Potrivit lui Baghaei, declarațiile lui Rutte ar demonstra implicarea Alianței în conflict. Oficialul iranian a afirmat că Italia și România au fost indicate explicit ca state participante la acțiunile desfășurate împotriva Iranului.
„Italia și România sunt menționate în mod explicit de secretarul general al NATO ca participante la agresiunea împotriva Iranului”, a susținut Baghaei într-un mesaj publicat pe platforma X.
Teheranul a prezentat aceste afirmații ca pe o confirmare a implicării NATO. Oficialul iranian a folosit un limbaj dur și a cerut explicații din partea statelor europene pe care le acuză de susținerea operațiunii militare.
Declarațiile oficialului iranian au vizat direct România
Esmail Baghaei a continuat seria acuzațiilor printr-un mesaj în care a susținut că ar exista o recunoaștere clară a implicării NATO. Oficialul iranian a vorbit despre o presupusă complicitate activă în cadrul unui conflict pe care Iranul îl consideră ilegal.
„Este vorba aici de o mărturisire clară şi zdrobitoare a complicităţii active a NATO într-un război de agresiune ilegală purtat împotriva unui stat membru suveran al ONU”, a mai scris Baghai.
În același mesaj, reprezentantul iranian a cerut statelor europene vizate să explice propriilor cetățeni poziția adoptată. Baghaei a susținut că aceste țări ar trebui să dea explicații și comunității internaționale.
„Aceste ţări, precum şi toate celelalte ţări europene care au susţinut agresiunea americano-israeliană împotriva Iranului, trebuie să explice propriilor cetăţeni şi întregii lumi de ce au ales să se facă complici la acest act flagrant de agresiune şi la comiterea unor atrocităţi în masă împotriva populaţiei iraniene”, a adăugat el.
Acuzațiile au apărut după declarațiile secretarului general al NATO, Mark Rutte, despre sprijinul logistic acordat Statelor Unite de state europene. În discursul invocat de partea iraniană, Rutte a vorbit despre zboruri americane și despre folosirea unor baze din Europa.
Potrivit informațiilor citate în contextul acestor declarații, Rutte ar fi afirmat că sute de aeronave americane au decolat de pe baze din Italia. De asemenea, acesta ar fi menționat și rolul aeroportului din București în gestionarea unor zboruri comerciale reduse pentru a permite operațiuni logistice.
MAE: România este o țară aliată cu responsabilități
Ministerul Afacerilor Externe de la București a transmis că decizia României la care se face referire a fost luată în cadrul acordurilor bilaterale existente cu Statele Unite ale Americii. Instituția a subliniat că România are responsabilități ca stat aliat și că își respectă angajamentele.
„România este o țară Aliată cu responsabilități și angajamente pe care le respectă pe deplin”, a transmis MAE.
Poziția Ministerului vine în contextul în care autoritățile iraniene au inclus România în lista statelor despre care susțin că ar fi sprijinit operațiunea militară americano-israeliană. MAE a evitat un ton conflictual, dar a precizat că deciziile României sunt evaluate în raport cu dreptul internațional.
Potrivit MAE, hotărârile luate de statul român sunt analizate înainte de aplicare, pentru a fi conforme cu normele internaționale relevante. Instituția a făcut referire inclusiv la prevederile Cartei ONU.
MAE arată că toate deciziile le ia „sunt atent evaluate pentru a ne asigura că acestea sunt în conformitate cu prevederile Cartei ONU și cu normele relevante de drept internațional”.
Prin această reacție, Ministerul Afacerilor Externe transmite că România acționează în cadrul obligațiilor sale de stat membru NATO și în baza parteneriatelor strategice existente. Mesajul instituției vine într-un moment sensibil, marcat de tensiuni regionale și de acuzații publice venite din partea Teheranului.
Declarațiile lui Mark Rutte au provocat reacții
Acuzațiile Iranului au venit după declarațiile făcute de secretarul general al NATO, Mark Rutte, în legătură cu operațiunea militară „Epic Fury”. Potrivit textului citat, operațiunea a fost lansată împotriva Iranului pe 28 februarie și a implicat sprijin logistic din mai multe state europene.
Rutte ar fi afirmat că „500 de avioane americane au decolat de pe bazele americane din Italia” pentru a sprijini operațiunea militară israelo-americană. Totodată, acesta ar fi menționat că aeroportul din București și-a redus numărul de zboruri comerciale pentru a face loc avioanelor de realimentare.
Potrivit aceleiași prezentări, în timpul conflictului au fost efectuate între 4.000 și 5.000 de zboruri ale avioanelor americane de pe baze europene. Aceste afirmații au fost folosite de Iran pentru a susține acuzațiile de complicitate.
Reacții au apărut și în Italia. Ministerul Apărării de la Roma a criticat declarațiile lui Rutte, considerând că acestea au transmis „un mesaj complet înșelător”. Autoritățile italiene au precizat că au permis Statelor Unite folosirea bazelor doar pentru zboruri tehnice și logistice.
Potrivit poziției italiene, nu a fost vorba despre misiuni de luptă. Această nuanță este importantă, deoarece diferența dintre sprijinul logistic și implicarea directă într-o operațiune militară poate schimba modul în care este interpretată situația.
În cazul României, MAE a ales să sublinieze cadrul legal și angajamentele de stat aliat. Reacția nu intră în detalii operaționale, dar insistă asupra respectării dreptului internațional și a acordurilor bilaterale cu SUA.
Parlamentul a aprobat dislocarea temporară a unor forțe americane
În martie, Camera Deputaților și Senatul au votat cererea transmisă de președintele Nicușor Dan privind dislocarea temporară pe teritoriul României a unor echipamente militare și forțe americane. Decizia a fost luată în contextul războiului aflat în desfășurare în Iran.
Această aprobare parlamentară este menționată în contextul acuzațiilor formulate de Teheran. Ea arată că măsurile adoptate de România au fost trecute prin procedurile instituționale prevăzute de lege.
România este stat membru NATO și are acorduri bilaterale cu Statele Unite ale Americii. În acest cadru, deciziile privind prezența temporară a unor echipamente sau forțe străine sunt analizate prin prisma angajamentelor asumate.
Acuzațiile Iranului pun însă din nou România într-un context diplomatic sensibil. Teheranul cere explicații din partea statelor europene pe care le consideră implicate, în timp ce MAE insistă asupra caracterului legal și evaluat al deciziilor luate de București.
Poziția oficială a României rămâne aceea că statul român își respectă angajamentele de aliat. În același timp, MAE transmite că deciziile sunt raportate la normele de drept internațional și la prevederile Cartei ONU.
Subiectul poate genera noi reacții diplomatice, mai ales în condițiile în care declarațiile publice ale oficialilor NATO sunt interpretate diferit de statele implicate sau afectate de conflict. Pentru moment, prima reacție a MAE a vizat clarificarea cadrului în care România a acționat și respingerea ideii că deciziile ar fi fost luate în afara angajamentelor internaționale.
Sursa foto: Arhivă
