Georgescu Dragos
Pe 20 iulie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Ilie, unul dintre cei mai importanți proroci ai Vechiului Testament. Tradiția populară românească leagă această zi de numeroase superstiții despre spor, liniște și belșug în casă. Se spune că anumite gesturi, făcute chiar în ziua sărbătorii, pot alunga norocul din gospodărie pentru tot restul anului.
Cele trei lucruri pe care să nu le scoți din casă de Sfântul Ilie pentru a-ți merge bine pe toate planurile
Sfântul Ilie Tesviteanul este cinstit de biserică drept unul dintre marii proroci ai Vechiului Testament. Potrivit tradiției, el nu a murit, ci a fost ridicat la cer într-un car de foc.
Din acest motiv, ziua de 20 iulie este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox. Este considerată una dintre marile sărbători ale verii, alături de importanța ei religioasă.
În credința populară, Sfântul Ilie este stăpânul tunetelor și al fulgerelor. Se spune că, atunci când tună, prorocul își poartă carul de foc peste cer.
Tot pe 20 iulie este marcată și Ziua Aviației Române. Legătura vine chiar din tradiția ridicării Sfântului Ilie la cer, motiv pentru care este considerat ocrotitorul spiritual al aviatorilor.
Pentru gospodine și gospodari, ziua are însă și o dimensiune practică. Bătrânii spuneau că anumite obiceiuri respectate cu strictețe în această zi aduc spor, sănătate și liniște în casă pentru anul ce urmează.
## Primul lucru interzis: gunoiul nu se scoate din casă
Una dintre cele mai cunoscute superstiții de Sfântul Ilie privește gunoiul din gospodărie. Tradiția spune că acesta nu trebuie scos afară în noaptea dinaintea sărbătorii.
Se crede că, odată cu gunoiul, ar putea fi aruncat afară și sporul casei. Gospodina ar pierde astfel norocul acumulat în gospodărie de-a lungul timpului.
În unele sate, exista chiar un ritual simbolic legat de acest obicei. Femeia casei mima gestul de a mătura, mutând gunoiul dintr-o parte în alta a casei, fără să-l scoată efectiv afară.
Abia după miezul nopții, odată ce ziua Sfântului Ilie era considerată începută, gunoiul putea fi scos din locuință. Regula era respectată mai ales în comunitățile rurale, unde tradițiile populare s-au păstrat mai puternic.
Simbolic, gestul arată grija pentru păstrarea a tot ce este bun în casă. Gunoiul scos la momentul nepotrivit era văzut ca o formă de a alunga prosperitatea din gospodărie.
## Al doilea lucru interzis: focul și jarul nu se dau din casă
O altă credință veche spune că, de Sfântul Ilie, nu este bine să dai foc sau jar din casa ta unui vecin sau unui străin. Superstiția este întâlnită și la alte sărbători mari din calendarul popular.
Focul este considerat, în tradiția românească, un simbol al vieții și al căldurii din cămin. A-l scoate din casă în ziua unei sărbători importante este văzut ca un gest care poate goli locuința de energie bună.
Sfântul Ilie este asociat direct cu focul, prin imaginea carului în care se spune că a fost ridicat la cer. Din acest motiv, ziua lui este privită ca fiind cu atât mai sensibilă la gesturi legate de flacără.
Bătrânii spuneau că cel care dă foc din casă riscă să rămână fără spor și fără căldură în gospodărie. Practic, tradiția cere ca orice formă de foc, chiar și un chibrit aprins, să rămână în interiorul locuinței în această zi.
Superstiția este respectată mai ales de persoanele în vârstă din mediul rural. Tinerii cunosc tot mai puțin acest obicei, deși el continuă să fie transmis pe cale orală, din generație în generație.
## Al treilea lucru interzis: banii nu se împrumută și nu se scot din casă
Tradiția populară spune că, de Sfântul Ilie, banii nu trebuie să iasă din casă sub nicio formă. Este vorba atât despre împrumuturi, cât și despre cheltuieli mari, făcute chiar în ziua sărbătorii.
Se crede că banii dați altcuiva în această zi atrag sărăcia pentru toată perioada următoare. Gospodarii evitau, pe cât posibil, orice tranzacție financiară în data de 20 iulie.
Superstiția este asemănătoare celei respectate și la alte sărbători religioase importante, precum Anul Nou sau Paștele. Ideea de bază este aceeași: ce iese din casă în ziua sfântă nu se mai întoarce.
Unii credincioși mergeau chiar mai departe și evitau să numere banii din portofel în această zi. Gestul era considerat un semn de lăcomie, nepotrivit pentru o zi cu semnificație religioasă atât de puternică.
Respectarea acestui obicei nu ține de o regulă bisericească oficială, ci de credința populară transmisă în comunitățile tradiționale. Cu toate acestea, mulți români încă evită plățile mari sau împrumuturile în ziua Sfântului Ilie.
Alte obiceiuri și superstiții legate de 20 iulie
Pe lângă cele trei interdicții principale, tradiția populară păstrează și alte reguli pentru ziua Sfântului Ilie. Una dintre ele privește merele, considerate fructele sfântului până la această dată.
Se spune că merele nu trebuie consumate înainte de 20 iulie. De asemenea, fructele nu trebuie lovite unele de altele, pentru a nu atrage grindina peste gospodărie.
Bătrânii spuneau, de asemenea, că nu este bine să se lucreze pământul sau să se taie copaci în această zi. Nerespectarea acestei reguli era asociată cu riscul de furtuni și pagube materiale.
O altă credință populară recomandă evitarea călătoriilor lungi de Sfântul Ilie. Se crede că prorocul poate trimite furtuni neașteptate peste cei aflați pe drum în ziua sărbătorii lui.
Dimineața zilei de 20 iulie este, în schimb, un moment prielnic pentru culesul plantelor de leac. Busuiocul cules în această zi este considerat purtător de spor și este păstrat în casă, sub streșini sau în cămări, pentru tot restul anului.
