Georgescu Dragos
Calendarul Evaluării Naţionale 2027 a fost pus în consultare publică de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Documentul stabileşte datele probelor pentru absolvenţii clasei a VIII-a. Prima probă scrisă, la limba şi literatura română, este propusă pentru 22 iunie 2027. Rezultatele finale ar urma să fie afişate pe 7 iulie. Metodologia aduce şi modificări importante la corectarea lucrărilor.
Cum ar putea arăta Evaluarea Națională în 2027. Regulile noi ce urmează să apară pentru examen
Probele se vor susţine după intrarea elevilor în vacanţa de vară. Structura anului şcolar 2026-2027 a fost aprobată anterior de minister.
Etapele propuse în calendarul aflat în consultare publică sunt următoarele:
7–11 iunie 2027 – înscrierea la Evaluarea Naţională;
11 iunie 2027 – încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a;
15 iunie 2027 – finalizarea încărcării datelor candidaţilor în aplicaţia EVNAT şi verificarea lor;
22 iunie 2027 – limba şi literatura română, probă scrisă;
24 iunie 2027 – matematică, probă scrisă;
25 iunie 2027 – limba şi literatura maternă, probă scrisă;
30 iunie 2027 – afişarea rezultatelor iniţiale, până la ora 12:00;
1–2 iulie 2027 – vizualizarea lucrărilor şi depunerea contestaţiilor;
3–6 iulie 2027 – soluţionarea contestaţiilor;
7 iulie 2027 – afişarea rezultatelor finale.
Când are loc simularea Evaluării Naţionale 2027
Elevii vor trece prin proba de antrenament încă din luna martie. Simularea este programată în perioada 16-18 martie 2027.
Ordinea probelor respectă structura examenului final. Pe 16 martie este programată proba de limba şi literatura română.
Matematica urmează pe 17 martie. Ultima probă, la limba şi literatura maternă, este stabilită pentru 18 martie.
Rezultatele simulării vor fi comunicate pe 30 martie 2027. Intervalul de aşteptare este, astfel, de aproximativ două săptămâni.
Procedură nouă la corectarea lucrărilor scrise
Ministerul a anunţat modificări care vizează acurateţea evaluării. Ele se aplică atât la Evaluarea Naţională, cât şi la Bacalaureat.
Noua etapă se declanşează în funcţie de diferenţa dintre notele celor doi evaluatori. Pragul este de un punct la limba şi literatura română şi la limba maternă.
La matematică, pragul este mai mic, de 0,50 puncte. Depăşirea acestor limite generează o notificare automată.
Cei doi profesori evaluatori sunt obligaţi atunci să reanalizeze punctajele acordate. Această etapă este nou introdusă în procesul de evaluare iniţială.
Ce se întâmplă dacă diferenţa de notare se menţine
Reanaliza nu închide întotdeauna procedura. Există şi un pas suplimentar, prevăzut în noua metodologie.
Dacă diferenţa persistă după reanaliză, lucrarea intră în reevaluare. Transmiterea se face automat şi aleatoriu.
Lucrarea ajunge la alţi doi profesori evaluatori. Ei sunt diferiţi de cei care au corectat iniţial.
Mecanismul urmăreşte eliminarea diferenţelor mari de notare. Selecţia aleatorie a evaluatorilor este elementul-cheie al procedurii.
Reguli noi pentru soluţionarea contestaţiilor
Modificările vizează şi etapa contestaţiilor. Principiul aplicat este similar celui de la evaluarea iniţială.
Pragul de declanşare este o diferenţă mai mare de un punct, în plus sau în minus. Comparaţia se face între nota iniţială şi cea din contestaţii.
În aceste cazuri, evaluatorii sunt notificaţi automat pentru reanalizarea punctajelor. Dacă diferenţa se menţine, urmează o nouă reevaluare.
Aceasta este realizată de alţi doi profesori. Ei au acces la punctajele acordate anterior pentru lucrarea respectivă.
Accesul la punctajele anterioare este o noutate. El a fost introdus în ultima fază a etapei de contestaţii, atât la Evaluarea Naţională, cât şi la Bacalaureat.
Vizualizarea lucrărilor şi paşii următori
Posibilitatea de a vedea lucrarea corectată se menţine în noile propuneri. Ea funcţionează după afişarea rezultatelor iniţiale.
Momentul este plasat înainte de depunerea contestaţiilor. Elevii pot decide, astfel, în cunoştinţă de cauză.
Depunerea contestaţiei nu este condiţionată de vizualizarea lucrării. Cele două demersuri rămân independente.
Documentele se află încă în etapa de consultare publică. Forma finală va fi aprobată prin ordin de ministru, după analiza feedbackului şi după şedinţa Comisiei de Dialog Social.
