Mirela Loșniță
După moartea unei persoane dragi, familia rămâne nu doar cu durerea pierderii, ci și cu numeroase întrebări legate de lucrurile care i-au aparținut. Printre cele mai dificile momente se numără cel în care trebuie deschis dulapul celui plecat și trebuie hotărât ce se întâmplă cu hainele sale. În multe familii din România există credința că acestea trebuie date de pomană, însă momentul în care se face acest lucru diferă de la o zonă la alta și este însoțit de numeroase obiceiuri populare.
În tradiția ortodoxă, accentul nu cade pe eliminarea lucrurilor celui decedat din teamă sau din cauza unor presupuse energii negative, ci pe milostenia făcută în memoria lui. Hainele pot fi dăruite unor oameni care au nevoie de ele, iar gestul poate fi însoțit de rugăciune și pomenire. Doxologia arată că pomana pentru cei adormiți poate include, pe lângă alimente, și veșminte sau alte obiecte folositoare, acestea fiind oferite celor aflați în nevoie.
Când pot fi date de pomană hainele celui decedat
Una dintre cele mai răspândite idei este că hainele nu trebuie atinse până la 40 de zile de la moarte. În realitate, nu există o regulă bisericească generală care să interzică familiei să împartă hainele înainte de acest moment.
Cele 40 de zile au însă o importanță aparte în tradiția ortodoxă, fiind unul dintre principalele soroace de pomenire a celor adormiți. Biserica pomenește persoana decedată la 3, 9 și 40 de zile, apoi la trei, șase și nouă luni, la un an și ulterior anual, până la șapte ani.
Din acest motiv, multe familii aleg să dea haine de pomană la pomenirea de 40 de zile.
Este un obicei răspândit, dar nu înseamnă că hainele trebuie obligatoriu păstrate până atunci.
Dacă familia dorește să le ofere mai devreme unei persoane care are nevoie de ele, acest lucru poate fi făcut.
Mai important decât ziua exactă este scopul gestului.
De ce multe familii aleg pomenirea de 40 de zile
În mentalitatea tradițională, primele 40 de zile după moarte au fost întotdeauna considerate o perioadă aparte.
Familia este încă în doliu profund, iar pomenirea celui plecat ocupă un loc important.
Tocmai de aceea, la parastasul de 40 de zile se obișnuiește ca rudele să împartă alimente, haine sau alte obiecte în memoria celui decedat.
Potrivit Basilica, pomenirea la 40 de zile face parte dintre principalele momente de pomenire a celor adormiți în tradiția ortodoxă.
Unele persoane aleg atunci câteva dintre hainele mai bune ale celui plecat, le spală, le pregătesc și le oferă celor care chiar le pot folosi.
Nu trebuie neapărat împărțit întregul dulap într-o singură zi.
Familia poate face acest lucru treptat.
Hainele trebuie neapărat duse la biserică?
Nu toate hainele trebuie duse fizic la biserică înainte de a fi oferite.
În unele comunități există obiceiul ca anumite lucruri pregătite pentru pomană să fie binecuvântate, însă esența gestului este milostenia făcută pentru sufletul celui adormit.
Doxologia explică faptul că lucrurile oferite de pomană pot include mâncare, veșminte și obiecte, iar accentul trebuie pus pe ajutorarea celui care primește.
În practică, familia poate discuta cu preotul paroh dacă dorește să respecte obiceiul local.
Tradițiile funerare diferă foarte mult chiar și între sate sau regiuni apropiate.
Ceea ce într-o localitate este considerat obligatoriu poate să nu existe deloc în alta.
Cui este bine să dai hainele
Dacă hainele sunt în stare bună, cel mai potrivit este să ajungă la persoane care chiar au nevoie de ele.
Pot fi rude cu posibilități reduse, vecini, persoane vârstnice, familii vulnerabile sau beneficiari ai unor centre sociale.
Este de preferat ca hainele să fie curate și purtabile.
O haină deteriorată, murdară sau imposibil de folosit nu devine automat potrivită pentru pomană doar pentru că a aparținut unei persoane decedate.
Milostenia presupune respect și față de cel care primește.
Dacă o persoană nu ar mai purta ea însăși un obiect din cauza stării lui, probabil nu este potrivit să îl ofere altcuiva sub forma unui dar.
Trebuie date toate hainele?
Nu.
Familia nu este obligată să renunțe la fiecare obiect care a aparținut celui plecat.
Este absolut firesc ca rudele să păstreze câteva lucruri cu valoare sentimentală.
Un pulover.
O eșarfă.
O haină.
O cămașă.
Un obiect care amintește de un moment important.
Astfel de lucruri pot deveni amintiri prețioase.
Problema apare atunci când ideea că „nu ai voie să păstrezi nimic” este prezentată ca o poruncă religioasă.
Nu există o asemenea regulă generală.
Familia poate păstra obiectele care îi sunt dragi și poate dărui ceea ce nu mai dorește să țină.
De unde vine ideea că nu este bine să păstrezi hainele mortului
În jurul hainelor persoanelor decedate există foarte multe superstiții.
Unii spun că acestea „țin sufletul în casă”.
Alții cred că aduc tristețe sau ghinion.
Există inclusiv credința că nu trebuie purtate de membrii familiei.
Aceste idei țin însă de folclor și de tradițiile locale, nu de doctrina creștină.
Din perspectivă religioasă, o haină rămâne un obiect.
Nu există motiv să fie privită ca purtătoare de rău.
Ideea de a o dărui are o cu totul altă explicație: transformarea unui bun rămas nefolosit într-o faptă bună făcută în memoria celui plecat.
Motivul practic pentru care nu este bine să păstrezi totul
Există însă și un sens foarte concret al expresiei „nu este bine să păstrezi hainele”.
După pierderea cuiva apropiat, este firesc ca familia să amâne să îi atingă lucrurile.
Pentru unii oameni, simpla deschidere a dulapului poate fi extrem de dureroasă.
Problema apare atunci când întreaga casă rămâne neschimbată ani la rând din imposibilitatea de a accepta pierderea.
Hainele nu trebuie aruncate imediat și nimeni nu ar trebui presat să ia o astfel de decizie înainte să fie pregătit.
Dar, atunci când vine momentul, selectarea lor poate ajuta familia să transforme o parte din lucrurile rămase într-un gest cu sens.
Unele pot fi păstrate.
Altele pot fi donate.
Iar cele foarte uzate pot fi reciclate.
Ce haine este bine să păstrezi
Există obiecte pe care multe familii aleg să le păstreze tocmai pentru valoarea lor afectivă.
De exemplu, haina purtată la o ocazie importantă, cămașa preferată a tatălui, eșarfa mamei sau un pulover purtat frecvent de bunic pot avea o încărcătură emoțională pe care niciun obiect nou nu o poate înlocui.
Nu este nimic greșit în asta.
Amintirea celui plecat nu trebuie eliminată din casă pentru ca familia să își continue viața.
Doliul nu înseamnă uitare.
Ce se face cu hainele foarte personale
Lenjeria intimă, șosetele foarte uzate, pijamalele deteriorate sau hainele aflate într-o stare proastă nu trebuie neapărat oferite de pomană.
Ele pot fi aruncate sau trimise spre reciclare, în funcție de material și de posibilitățile disponibile.
În schimb, paltoanele, gecile, puloverele, pantalonii, rochiile, costumele sau încălțămintea aflate în stare bună pot fi foarte utile altor persoane.
Este mai important ca obiectul oferit să fie folositor decât să existe un anumit număr de haine date.
Pomana nu trebuie transformată într-o obligație costisitoare
În unele comunități, familiile ajung să simtă presiunea de a cumpăra haine noi pentru a le oferi la pomenire.
Nu aceasta este esența pomenii.
Sursele bisericești atrag atenția că tradițiile legate de înmormântare și pomenire nu trebuie să devină o povară financiară, iar milostenia se face după posibilitățile familiei.
Dacă există haine bune rămase de la persoana decedată, ele pot fi oferite.
Dacă familia dorește să cumpere ceva nou pentru cineva aflat în nevoie, poate face și acest lucru.
Dar valoarea financiară a darului nu este măsura pomenirii.
Se pot purta hainele unei persoane decedate?
Da, dacă sunt curate și în stare bună.
Nu există o regulă religioasă care să interzică purtarea lor.
Uneori, copiii păstrează geaca tatălui.
Un nepot poate purta costumul bunicului.
O fiică poate păstra o haină a mamei.
Acest lucru poate avea chiar o valoare afectivă puternică.
Dacă însă purtarea obiectului provoacă prea multă suferință, familia poate alege să îl ofere altcuiva.
Este o decizie personală.
De ce este importantă intenția cu care sunt oferite
În tradiția creștină, pomana este legată de milostenie.
Nu este un schimb.
Nu este un ritual magic.
Și nu este un mod de a „scăpa” de obiectele celui mort.
Gestul capătă sens atunci când ceva folositor ajunge la o persoană care are nevoie.
Doxologia subliniază tocmai această idee: pentru cei adormiți pot fi oferite lucruri esențiale, inclusiv haine și alimente, celor pentru care acestea sunt cu adevărat folositoare.
Hainele pot fi împărțite și după 40 de zile
Dacă familia nu este pregătită să deschidă dulapurile înainte de parastas, nu trebuie să se grăbească.
Hainele pot fi împărțite după două luni.
După șase luni.
După un an.
Nu există un termen după care gestul „nu mai este primit”.
Pomenirea celor plecați nu se limitează la primele săptămâni după moarte.
În tradiția ortodoxă există soroace succesive de pomenire, iar rugăciunea și milostenia pot continua.
Ce se poate face înainte de a împărți hainele
Un mod simplu și respectuos este ca familia să sorteze lucrurile în trei categorii.
Cele cu valoare sentimentală pot fi păstrate.
Cele bune și folositoare pot fi spălate și oferite.
Cele deteriorate pot fi reciclate sau eliminate.
Dacă există mai mulți membri ai familiei, este bine ca lucrurile să nu fie împărțite fără ca aceștia să fie întrebați.
O haină aparent banală pentru o persoană poate reprezenta o amintire extrem de importantă pentru alta.
De ce 40 de zile rămân reperul cel mai cunoscut
Chiar dacă nu există obligația ca toate hainele să fie împărțite exact atunci, pomenirea de 40 de zile are o importanță aparte.
Este unul dintre cele mai cunoscute momente de pomenire în Ortodoxie și, din acest motiv, numeroase obiceiuri populare s-au construit în jurul lui.
Așa s-a împământenit și obiceiul ca familia să dea atunci haine, încălțăminte, mâncare sau alte obiecte.
Dar forma exactă diferă de la familie la familie.
Cel mai important lucru nu este dulapul rămas gol
După moartea cuiva drag există tentația de a căuta reguli exacte: când se strâng hainele, când se dau, câte trebuie împărțite și cui.
În realitate, tradiția ortodoxă pune accentul pe lucruri mult mai importante: rugăciunea, pomenirea și milostenia.
Hainele sunt doar una dintre formele prin care familia poate face un bine în memoria celui plecat.
Nu trebuie aruncate din frică și nici păstrate din obligație.
Pot fi împărțite atunci când familia este pregătită, iar ceea ce este încă folositor poate ajunge la oameni care chiar au nevoie.
Iar dacă o rochie, o cămașă sau un palton înseamnă enorm pentru cineva din familie, acel obiect poate rămâne o amintire. Credința nu cere ștergerea urmelor celui plecat, ci păstrarea lui în rugăciune și transformarea dorului, atunci când este posibil, într-o faptă bună.
