Vanatoru Andreea
Debitul extrem de scăzut al Dunării determină autoritățile române să recurgă la un plan complex de intervenție pentru asigurarea apei necesare sistemelor de răcire ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat noi măsuri care includ suplimentarea debitului, lucrări în albia Dunării, folosirea unor pompe de mare capacitate și intervenții în zona canalului Dunăre–Marea Neagră.
Situația este urmărită cu atenție deoarece nivelurile foarte mici ale fluviului au afectat deja funcționarea reactoarelor de la Cernavodă. În același timp, autoritățile încearcă să găsească un echilibru între necesarul de apă pentru centrală și păstrarea rezervelor din acumulările hidroenergetice pentru perioada următoare.
Apă suplimentară din acumulările de pe râul Olt
Una dintre principalele măsuri aprobate de CNSU presupune ca Ministerul Energiei și Hidroelectrica să suplimenteze debitul prin eliberarea apei din acumulările de pe râul Olt, scrie Antena3.
Planul prevede un aport mediu suplimentar de aproximativ 50 de metri cubi pe secundă, timp de cinci zile. Apa rezultată va contribui la creșterea disponibilului necesar în zona Cernavodă, iar cantitatea suplimentară pusă în circulație va putea fi utilizată și pentru producerea de energie electrică.
Măsura este însă una care trebuie aplicată cu prudență. Rezervele din lacurile de acumulare nu sunt nelimitate, iar consumarea lor în această perioadă ar putea crea dificultăți dacă precipitațiile din toamnă nu vor fi suficiente pentru refacerea nivelurilor.
Rezervele de apă trebuie gestionate cu atenție
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a atras atenția asupra necesității unei gestionări echilibrate a rezervelor hidroenergetice.
„Există aceste rezerve, dar le folosim cu atenție și echilibru”, a explicat oficialul, subliniind că apa din acumulări trebuie păstrată și pentru lunile următoare.
Potrivit acestuia, autoritățile nu pot miza exclusiv pe lacurile de acumulare pentru a compensa deficitul creat de reducerea producției nucleare. Nu există certitudinea că ploile din toamnă vor fi suficiente pentru refacerea rezervelor înainte de sezonul rece.
Astfel, intervenția asupra debitelor râurilor reprezintă doar una dintre soluțiile pregătite de autorități.
Canalul Dunăre–Marea Neagră, folosit ca rezervă operațională
Un alt element important al planului este folosirea apei disponibile în canalul Dunăre–Marea Neagră.
Această apă va reprezenta o rezervă operațională, iar Administrația Canalelor Navigabile va putea elibera, la solicitarea Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, un anumit volum către zona prizei de apă a centralei.
Prin această intervenție se urmărește menținerea unui nivel suficient pentru sistemele de răcire, într-un moment în care debitul natural al Dunării este mult sub valorile obișnuite pentru această perioadă.
Se fac lucrări urgente în albia Dunării
Planul autorităților nu se limitează la suplimentarea cantității de apă. În zona Cernavodă sunt prevăzute și intervenții asupra cursului Dunării.
Administrația Fluvială a Dunării de Jos, împreună cu Administrația Națională „Apele Române”, trebuie să continue lucrările de dragare în regim de urgență.
Scopul este îmbunătățirea condițiilor hidrologice din zona prizei de apă a centralei și facilitarea accesului apei către instalațiile care asigură răcirea reactoarelor. Construirea unui epiu în zona Dunării Vechi este, de asemenea, prevăzută în cadrul intervențiilor.
Ce rol va avea noul epiu
Una dintre cele mai importante lucrări planificate este realizarea unui epiu, o construcție hidrotehnică destinată dirijării unei părți a apei.
În cazul de la Cernavodă, obiectivul este ca o parte din debitul Dunării Vechi să fie orientată către canalul Dunăre–Marea Neagră. De acolo, apa ar putea ajunge mai eficient în zona prizei de apă folosite pentru sistemele de răcire ale centralei.
Pentru realizarea intervențiilor sunt implicați și specialiști ai Ministerului Apărării Naționale. Aceștia vor sprijini operațiunile prin măsurători topobatimetrice și geodezice, dar și prin participarea unor scafandri militari la lucrările care trebuie executate sub apă.
Pompe de mare capacitate, pregătite pentru intervenție
În paralel, Departamentul pentru Situații de Urgență urmează să mobilizeze pompe de mare capacitate puse la dispoziție de mai multe instituții.
Echipamentele vor putea fi folosite dacă situația o va impune, astfel încât nivelul apei necesar pentru funcționarea sistemelor de răcire să poată fi menținut.
Măsura are rol de rezervă și permite autorităților să reacționeze rapid în cazul în care nivelul apei continuă să scadă sau intervențiile hidrotehnice nu produc efectul dorit suficient de repede.
Dunărea are un debit de aproape trei ori mai mic decât media lunii august
Problema de la Cernavodă este strâns legată de situația hidrologică excepțională a Dunării.
Potrivit datelor INHGA, debitul fluviului la intrarea în România, în zona Baziaș, s-a menținut în jurul valorii de 1.300 de metri cubi pe secundă, cu o estimare de creștere la aproximativ 1.350 mc/s până la 25 august. Pentru luna august, media multianuală este de aproximativ 3.900 mc/s.
Diferența este considerabilă și explică presiunea pusă asupra autorităților pentru identificarea unor soluții rapide.
Hidrologii au avertizat anterior că valorile Dunării au coborât sub niveluri istorice. În unele estimări, debitul prognozat a ajuns sub minimul istoric înregistrat în 1985, de 1.400 mc/s.
Reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă folosesc apa Dunării în cadrul sistemelor de răcire. Din acest motiv, scăderea accentuată a nivelului fluviului reprezintă o problemă care trebuie gestionată înainte ca disponibilitatea apei să ajungă la un nivel incompatibil cu funcționarea în condiții normale de siguranță.
În contextul debitelor foarte mici, au fost oprite cele două reactoare de la Cernavodă, care asigurau aproximativ 20% din energia electrică dispecerizabilă a României.
Oprirea nu înseamnă însă că sistemul energetic național rămâne fără alternative.
România are mai multe surse pentru compensarea producției pierdute
Ministerul Energiei a transmis că deficitul de producție rezultat în urma opririi Unității 2 de la Cernavodă poate fi compensat printr-o combinație de surse.
Printre acestea se află energia eoliană, producția hidro și Grupul energetic Rovinari 4. În plus, România dispune de o capacitate importantă de interconectare cu sistemele energetice din țările vecine, ceea ce permite utilizarea importurilor atunci când este necesar.
Ministerul Energiei: Sistemul energetic are la dispoziție mai multe surse pentru acoperirea deficitului de producție.
Autoritățile încearcă să prevină o agravare a situației
Măsurile aprobate de CNSU arată că problema debitului Dunării este tratată ca o situație care necesită intervenții coordonate între mai multe instituții.
Apa din acumulările de pe Olt, rezerva din canalul Dunăre–Marea Neagră, lucrările de dragare, construirea epiului și pregătirea pompelor de mare capacitate fac parte din același plan: asigurarea unei cantități suficiente de apă pentru sistemele de răcire ale CNE Cernavodă.
În același timp, autoritățile trebuie să țină cont de faptul că rezerva de apă din lacurile hidroenergetice trebuie conservată pentru perioada următoare.
Situația rămâne dependentă în mare măsură de evoluția vremii și de nivelurile Dunării. Prognozele hidrologice indică în continuare valori mult sub media obișnuită pentru această perioadă, ceea ce face ca intervențiile pregătite în zona Cernavodă să fie esențiale pentru menținerea condițiilor necesare operării în siguranță a infrastructurii energetice.
