Vanatoru Andreea
Situația de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă rămâne una dintre principalele probleme pentru sistemul energetic românesc, după ce nivelul extrem de scăzut al Dunării a dus la oprirea reactoarelor. Autoritățile încearcă acum să găsească soluții pentru a direcționa mai multă apă către zona centralei, astfel încât instalațiile de răcire să poată beneficia de debitul necesar.
În paralel, România trebuie să compenseze energia care nu mai este produsă la Cernavodă, într-un moment în care condițiile hidrologice afectează și producția hidroenergetică. Potrivit declarațiilor făcute de Sorin Elisei, secretar de stat în Ministerul Energiei, o repornire a unei unități până la sfârșitul lunii august nu este considerată, în acest moment, o variantă probabilă.
Dunărea a ajuns la un nivel critic pentru funcționarea centralei
Problema de la Cernavodă nu este provocată de o defecțiune a reactoarelor, ci de cantitatea insuficientă de apă disponibilă pentru sistemul de răcire. Centrala utilizează apa Dunării prin sistemul hidrotehnic din zona Cernavodă, iar scăderea accentuată a debitului a făcut ca alimentarea cu apă necesară răcirii să devină tot mai dificilă.
În august, situația hidrologică s-a deteriorat continuu. Prognozele au indicat menținerea unui debit foarte redus, iar acest lucru a determinat oprirea controlată a unităților de la Cernavodă. Directorul centralei, Romeo Urjan, a explicat anterior că oprirea nu a fost cauzată de o problemă de securitate nucleară, ci de faptul că apa disponibilă pentru răcire nu mai era suficientă pentru menținerea producției normale de energie electrică.
Situația este cu atât mai importantă cu cât oprirea ambelor unități reprezintă un eveniment neobișnuit pentru sistemul energetic românesc.
Pentru a limita efectele secetei hidrologice, autoritățile au trecut la o serie de intervenții menite să crească nivelul și debitul apei în zona din care este alimentată centrala.
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat continuarea lucrărilor de dragare în regim de urgență, precum și realizarea unor intervenții hidrotehnice care să ajute la dirijarea unei cantități mai mari de apă către canalul Dunăre-Marea Neagră.
Printre măsuri se află și construirea unui epiu, adică o structură destinată dirijării curentului de apă, astfel încât o parte mai mare din debit să fie orientată către sectorul Cernavodă. De asemenea, sunt prevăzute deversări suplimentare de apă din acumulările de pe râul Olt. La aceste operațiuni participă specialiști din mai multe instituții, inclusiv structuri ale Ministerului Apărării Naționale.
„Ministerul Apărării susține lucrările prin echipe de scafandri și prin măsurători care să arate și să certifice intervențiile care se fac pe Dunărea Veche pentru creșterea debitului pentru centrala nucleară de la Cernavodă”, a explicat Sorin Elisei la Antena 3 CNN.
Intervențiile de până acum nu au avut efectul așteptat
Autoritățile au încercat deja mai multe soluții pentru a câștiga timp și pentru a menține centrala în funcțiune.
În zona Bala au fost realizate lucrări de dragare și derocare, iar ulterior au fost scufundate controlat barje încărcate cu piatră. Scopul acestor operațiuni a fost modificarea locală a circulației apei și dirijarea unei cantități mai mari către Dunărea Veche.
Intervențiile au avut un efect temporar. Potrivit conducerii CNE Cernavodă, măsurile adoptate în zona Bala au permis prelungirea funcționării centralei cu aproximativ o săptămână față de momentul în care, potrivit prognozelor inițiale, ar fi fost necesară oprirea.
Totuși, nivelul Dunării a continuat să scadă, iar avantajul obținut prin aceste lucrări s-a pierdut într-un interval relativ scurt. Administrația Națională „Apele Române” avertiza încă de la începutul lunii august că debitul rămâne mult sub media obișnuită pentru această perioadă.
Când ar putea fi repornit un reactor
Una dintre cele mai importante întrebări pentru sistemul energetic este legată de momentul în care Cernavodă va putea reveni la producția normală.
Deocamdată, autoritățile nu oferă un termen optimist. Sorin Elisei, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat pe 22 august că nu consideră posibilă repornirea unei unități până la sfârșitul lunii august, în condițiile actuale.
În plus, prognozele hidrologice rămân un factor decisiv. Directorul CNE Cernavodă a explicat că evoluția debitului Dunării este urmărită permanent, iar repornirea nu poate avea loc decât atunci când există suficiente condiții pentru funcționarea în siguranță.
Prin urmare, revenirea reactoarelor în producție depinde în primul rând de evoluția nivelului Dunării și de rezultatele intervențiilor realizate de autorități.
România este nevoită să compenseze energia lipsă
Oprirea centralei înseamnă automat pierderea unei importante surse de producție de energie electrică. În perioada în care reactoarele funcționau, Cernavodă furniza sute de megawați în Sistemul Energetic Național.
În lipsa acestei producții, România trebuie să recurgă într-o măsură mai mare la alte surse de energie și la importuri, în special în intervalele în care cererea este ridicată.
Problema este complicată și de faptul că perioada de secetă afectează și producția hidroenergetică. Astfel, nu este vorba doar despre o centrală nucleară care nu poate funcționa la capacitate, ci despre presiuni simultane asupra mai multor componente ale sistemului energetic.
Ce se poate întâmpla cu facturile românilor
O altă preocupare este legată de impactul situației asupra prețului energiei. Întrebat despre efectele asupra facturilor, Sorin Elisei a estimat că în 2027 ar putea exista o creștere de aproximativ 5%, în contextul presiunilor existente pe piața energiei.
Estimarea nu înseamnă însă că fiecare consumator va vedea automat aceeași majorare pe factură. Prețul final depinde de mai mulți factori, inclusiv evoluția pieței angro, importurile, producția internă, tarifele reglementate și mecanismele de sprijin existente. În același timp, autoritățile urmăresc să evite o agravare a situației prin asigurarea necesarului de energie pentru consumatori.
„Trebuie să așteptăm să vedem lunile octombrie, noiembrie și decembrie. În mod tradițional, contractele de furnizare se renegociază în trimestrul patru al unui an. În acest moment, pronosticul pe care îl dau eu este o creștere de 5% față de anul acesta”, a mai adăugat el.
Criza provocată de seceta severă readuce în discuție vulnerabilitatea unei centrale proiectate într-o perioadă în care astfel de episoade hidrologice extreme erau considerate mult mai rare.
Directorul CNE Cernavodă a atras atenția că schimbările climatice și perioadele de debit foarte scăzut al Dunării ar putea deveni mai frecvente, ceea ce impune găsirea unor soluții pe termen lung.
Una dintre variantele discutate este proiectul hidrotehnic Bala 2, despre care autoritățile susțin că ar putea crește nivelul apei în zona necesară funcționării centralei. Guvernul a anunțat recent accelerarea demersurilor pentru acest proiect. Pe termen scurt însă, România se concentrează pe intervențiile de urgență.
Situația hidrologică dificilă din zona Dunării continuă să pună presiune pe sistemul energetic al României. Pentru a sprijini alimentarea cu apă necesară funcționării Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, Hidroelectrica urmează să suplimenteze debitul cu aproximativ 50 de metri cubi de apă pe secundă, prin utilizarea unor acumulări de pe râul Olt.
Măsura face parte dintr-un plan mai amplu de intervenție prin care autoritățile încearcă să asigure condițiile necesare pentru funcționarea în siguranță a centralei, în contextul în care Dunărea traversează o perioadă cu debite extrem de scăzute.
Apa suplimentară va fi eliberată timp de cinci zile
Una dintre soluțiile stabilite de autorități presupune folosirea unor cantități suplimentare de apă din acumulările Hidroelectrica aflate pe râul Olt. Potrivit măsurilor aprobate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, debitul suplimentar de 50 de metri cubi pe secundă va fi menținut timp de cinci zile.
Scopul acestei intervenții este de a contribui la creșterea cantității de apă disponibile în sistem și de a îmbunătăți condițiile hidrologice din zona în care este preluată apa necesară pentru răcirea instalațiilor de la Cernavodă.
Decizia vine într-un moment în care fiecare metru cub de apă contează, după ce scăderea accentuată a debitului Dunării a creat dificultăți majore pentru funcționarea centralei.
O situație care depinde de evoluția Dunării
În prezent, reluarea producției de la Cernavodă rămâne strâns legată de evoluția hidrologică. Autoritățile încearcă să câștige timp prin lucrări de dragare, dirijarea apei și intervenții în zona Bala, dar debitul Dunării continuă să fie principalul factor care limitează funcționarea centralei.
Pentru consumatori, miza este importantă: Cernavodă reprezintă una dintre principalele surse de producție de energie electrică ale României, iar o perioadă prelungită de oprire pune presiune suplimentară asupra întregului sistem.
Deocamdată, mesajul transmis de autorități este unul de prudență: o repornire până la finalul lunii august nu este considerată realistă, iar evoluția din următoarele zile va fi esențială pentru stabilirea următorilor pași.
„Un debit suplimentar s-a asigurat, dar, în condițiile în care în continuare Dunărea are un debit scăzut, n-a asigurat circulația acelui debit suplimentar pe care îl prognozam inițial. Revenim, facem în continuare preventiv lucrări punctuale, convenite cu specialiști de la Apele Române, de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos, Canalul Dunăre-Marea Neagră”, a mai spus secretarul de stat.
Există riscul ca România să rămână fără energie?
Oprirea sau reducerea producției de la Cernavodă ridică inevitabil întrebări privind capacitatea României de a-și asigura necesarul de energie electrică. Situația apare într-o perioadă complicată pentru piața energetică, în care România se bazează și pe importuri pentru acoperirea consumului în anumite intervale.
În același timp, Bulgaria a transmis că ar putea apărea o reducere de aproximativ 120 MW la centrala nucleară de la Kozlodui, fapt care ar putea influența fluxurile regionale de energie.
Cu toate acestea, Sorin Elisei, secretar de stat în Ministerul Energiei, susține că o eventuală reducere a producției de la Kozlodui nu ar pune în pericol alimentarea cu energie electrică a României.
Oficialul a explicat că energia care intră în România din Bulgaria nu este destinată în totalitate consumului intern. O parte din electricitatea tranzitată prin România este transportată mai departe către alte piețe, inclusiv către Ungaria. Astfel, simplul fapt că România înregistrează importuri de energie nu înseamnă că întreaga cantitate respectivă este consumată de gospodăriile și companiile din țară.
Foto: infopolitica.ro
