Georgescu Dragos
Facturile la energie electrică ale românilor ar putea crește cu cel puțin 5% în 2027, potrivit unei estimări prezentate de Sorin Elisei, secretarul general al Ministerului Energiei. Oficialul spune că procentul nu este definitiv, iar o imagine mai clară asupra prețurilor va exista după ce vor fi analizate contractele încheiate pentru anul viitor.
Facturile la energie vor crește din 2027. Avertismentul venit de la Ministerul Energiei
Situația energetică rămâne complicată atât în România, cât și la nivel european. Prețurile ridicate ale energiei și gazelor, evoluțiile internaționale, producția internă și capacitățile care urmează să intre în sistem sunt doar câțiva dintre factorii care vor influența facturile din 2027.
În același timp, România se pregătește pentru sezonul rece cu depozitele de gaze mai puțin pline decât în aceeași perioadă din 2025. În prezent sunt înmagazinate aproape 2,3 miliarde de metri cubi de gaze, iar autoritățile estimează că gradul de umplere ar putea ajunge aproape de 80% până la 1 octombrie.
Sorin Elisei susține că acest nivel ar trebui să permită României să treacă inclusiv printr-o perioadă de aproximativ o săptămână cu temperaturi foarte scăzute.
Facturile la energie ar putea fi mai mari în 2027
Una dintre principalele preocupări ale consumatorilor este ce se va întâmpla cu prețul energiei electrice anul viitor.
Sorin Elisei spune că este încă prea devreme pentru o cifră definitivă.
Lunile septembrie, octombrie și noiembrie vor fi importante pentru a putea fi evaluat prețul final al energiei angro pentru 2027.
În această perioadă se încheie și se renegociază contracte, iar autoritățile vor putea vedea mai clar la ce prețuri sunt angajate cantitățile necesare pentru anul următor.
În acest moment, estimarea oficialului este de minimum 5%.
„Din perspectiva aceasta, așa cum am mai declarat, eu unul cred că avem un impact de minimum 5% pentru 2027”, a declarat Sorin Elisei.
Ministerul Energiei poartă discuții și cu Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei pentru a analiza contractele deja încheiate și cantitățile contractate pentru anul viitor.
Estimarea poate fi modificată în următoarele săptămâni.
Motivul este simplu: încă nu există suficiente contracte pentru 2027 încât să poată fi calculat cu precizie prețul final care va ajunge la consumatori.
Sorin Elisei a anunțat că autoritățile ar putea reveni într-un interval de una-două săptămâni cu noi estimări.
De ce oficialul Ministerului Energiei vorbește despre minimum 5%
În piață au existat informații privind contracte pentru anul viitor încheiate la prețuri considerabil mai mari.
Sorin Elisei atrage însă atenția că aceste tranzacții reprezintă doar o parte foarte mică din consumul total al României.
Unele cantități de energie ar fi fost tranzacționate la valori cu aproximativ 12% mai mari.
Acest procent nu înseamnă automat că toate facturile vor crește cu 12%.
Potrivit oficialului, cantitatea tranzacționată la aceste valori este foarte redusă raportat la necesarul național.
România consumă anual aproximativ 50-52 TWh de energie electrică.
Din această cantitate, contractele pentru 2027 încheiate la prețuri cu aproximativ 12% mai mari nu ar reprezenta nici măcar 2-3% din consumul național, conform explicațiilor oferite de Elisei.
Acesta este unul dintre motivele pentru care își menține, pentru moment, estimarea de minimum 5%.
Mai există și contracte care urmează să expire la sfârșitul acestui an sau în cursul anului viitor.
Prețurile la care acestea vor fi înlocuite vor conta în calculul final.
Situația rămâne astfel în mișcare.
Pentru consumatori, mesajul important este că procentul de 5% nu reprezintă o decizie privind majorarea facturilor.
Este o prognoză făcută pe baza informațiilor disponibile în prezent.
Mai multă energie în sistem ar putea tempera prețurile
Există însă și factori care ar putea limita scumpirile.
România dezvoltă noi capacități de producție și de stocare.
Sorin Elisei a amintit investițiile în baterii și în sursele regenerabile, dar și capacitățile clasice care urmează să intre în funcțiune.
Creșterea cantității de energie disponibile în sistem poate pune presiune în sens descendent asupra prețurilor.
Principiul economic este simplu.
Dacă oferta crește suficient și ajunge să depășească necesarul de consum în anumite intervale, piața se poate reechilibra.
Problema este că România nu funcționează într-o piață energetică izolată.
Piețele europene sunt interconectate.
Prețurile ridicate din alte state pot avea efect și asupra pieței românești.
Criza actuală, potrivit oficialului Ministerului Energiei, nu este exclusiv o problemă a României.
Valori ridicate sunt întâlnite și în alte state din regiune și în Europa de Vest.
Acest lucru este vizibil atât pe piața energiei electrice, cât și pe cea a gazelor naturale.
Tocmai de aceea, autoritățile așteaptă evoluțiile din următoarele luni înainte de a prezenta o estimare mai exactă pentru 2027.
România are aproape 2,3 miliarde de metri cubi de gaze în depozite
O altă problemă importantă înaintea sezonului rece este situația gazelor naturale.
România are în prezent aproape 2,3 miliarde de metri cubi de gaze înmagazinate.
Gradul de umplere este însă mai mic decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
La finalul lunii august, Sorin Elisei indica un grad de umplere în jurul valorii de 70%, comparativ cu aproximativ 82% în perioada similară din 2025.
Diferența depășește zece puncte procentuale.
Cu toate acestea, oficialul Ministerului Energiei susține că România se află într-o situație mai bună decât media Uniunii Europene.
Până la 1 octombrie, depozitele ar putea ajunge aproape de un grad de umplere de 80%.
„Mai avem până la data de 1 octombrie, când cred că vom fi destul de aproape de 80% grad de umplere”, a declarat Sorin Elisei.
Acest nivel este sub cel înregistrat în sezonul precedent, dar autoritățile consideră că poate fi suficient pentru traversarea iernii.
Situația depinde însă și de temperaturi.
O iarnă foarte rece înseamnă automat un consum mai mare.
Ce s-ar întâmpla dacă România ar avea o săptămână cu minus 20 de grade
Una dintre întrebările importante este dacă rezervele actuale pot face față unui episod sever de iarnă.
Sorin Elisei susține că depozitele ar putea asigura necesarul chiar și în cazul unei săptămâni cu temperaturi cuprinse între minus 10 și minus 20 de grade Celsius.
„În condițiile în care avem o iarnă grea pentru o perioadă de o săptămână de geruri, să zicem, de -10, -20 de grade Celsius, depozitele vor reuși să facă față”, a explicat oficialul.
Afirmația nu înseamnă însă că România se poate baza exclusiv pe depozite pe durata întregii ierni.
Alimentarea cu gaze se bazează pe mai multe surse.
Producția internă continuă în timpul sezonului rece, iar sistemul poate utiliza și alte surse disponibile pe piață.
Depozitele sunt esențiale în special pentru acoperirea vârfurilor de consum.
Atunci când temperaturile scad brusc, cererea gospodăriilor și a sistemelor de încălzire crește rapid.
În astfel de momente, gazele înmagazinate devin extrem de importante.
De ce sunt depozitele mai puțin pline decât anul trecut
Diferența față de 2025 are și o explicație economică.
Prețul gazelor naturale a crescut pe piețele internaționale.
Furnizorii au devenit mai precauți atunci când trebuie să decidă cât gaz cumpără și depozitează.
Înmagazinarea nu este gratuită.
Un furnizor trebuie să cumpere gazul, să plătească tarifele necesare pentru depozitare și apoi să îl vândă în sezonul rece.
Dacă gazul este cumpărat foarte scump în vară, iar la costul inițial se adaugă tariful de înmagazinare, prețul final poate deveni dificil de susținut comercial.
Există riscul ca furnizorul să ajungă în iarnă cu gaze foarte scumpe pe care clienții nu sunt dispuși să le cumpere în aceleași condiții.
În acest context, unele companii preferă să fie mai prudente.
Volatilitatea internațională complică și mai mult lucrurile.
Sorin Elisei a indicat conflictul din Orientul Mijlociu drept unul dintre elementele urmărite permanent de piață.
Orice evoluție geopolitică majoră poate determina schimbări rapide ale cotațiilor.
Prețurile pot urca sau coborî într-un timp foarte scurt.
Cernavodă rămâne o problemă pentru sistemul energetic
Un alt subiect abordat de Sorin Elisei este situația centralei nucleare de la Cernavodă.
Lucrările și intervențiile necesare continuă.
Nivelul apei din bazinul de retenție a crescut, însă autoritățile nu pot indica deocamdată o dată precisă pentru revenirea unui reactor în sistem.
Întrebat dacă un reactor ar putea fi repornit chiar de săptămâna viitoare, Sorin Elisei a răspuns:
„Din ceea ce știu eu, la acest moment nu.”
Situația de la Cernavodă este importantă pentru întregul sistem energetic.
Producția nucleară oferă energie constantă și reprezintă o componentă importantă a mixului energetic național.
Atunci când o capacitate mare de producție nu este disponibilă, energia trebuie asigurată din alte surse.
În anumite intervale, acest lucru poate însemna creșterea producției din alte capacități sau apelarea într-o măsură mai mare la importuri.
Iar costul energiei disponibile pe piață se poate reflecta ulterior în prețuri.
Autoritățile urmăresc astfel atât evoluția lucrărilor, cât și nivelul Dunării.
Un calendar pentru repornire va fi comunicat atunci când intervențiile vor permite acest lucru.
România riscă penalizări de până la 124 de milioane de euro
Problemele sistemului energetic nu se limitează la electricitate și gaze.
România trebuie să gestioneze și angajamentele asumate prin PNRR privind reducerea capacităților de producție bazate pe cărbune.
Nerespectarea unor obiective ar putea atrage penalizări.
Potrivit calculelor prezentate de Sorin Elisei, într-un scenariu considerat optimist, suma s-ar putea situa între 77 și 124 de milioane de euro.
Valoarea nu este însă definitivă.
Evaluarea aparține experților Comisiei Europene.
Oficialul Ministerului Energiei susține, în același timp, că menținerea în funcțiune a grupului Turceni 5 poate produce o valoare mai mare decât eventuala penalizare.
Argumentul său este legat de necesitatea păstrării unor capacități de producție disponibile într-o perioadă dificilă pentru sistem.
Grupul ar putea continua să producă energie în lunile următoare, în această iarnă, în vara viitoare și inclusiv în iarna următoare.
Din perspectiva Ministerului, valoarea energiei produse ar putea depăși costul eventualei penalizări.
Decizia finală privind impactul financiar al neîndeplinirii obiectivelor PNRR va depinde însă de evaluarea Comisiei Europene.
Ce trebuie să știe românii despre facturile din 2027
În acest moment nu există o creștere definitivă de 5% stabilită pentru toate facturile de energie din România.
Procentul reprezintă estimarea actuală a lui Sorin Elisei.
Calculele vor fi actualizate pe măsură ce apar noi contracte pentru livrarea energiei în 2027.
Lunile septembrie, octombrie și noiembrie vor fi decisive.
Atunci va deveni mai clar la ce nivel se așază prețurile angro și ce cantități sunt contractate.
Există factori care pot împinge prețurile în sus.
Criza energetică regională, cotațiile ridicate ale gazelor și electricității, importurile și indisponibilitatea unor capacități importante de producție sunt printre acestea.
Există însă și elemente care pot acționa în sens invers.
Noile capacități regenerabile, bateriile și revenirea unor surse clasice de producție pot crește oferta și pot contribui la reechilibrarea pieței.
Pentru iarna 2026-2027, atenția se îndreaptă și spre depozitele de gaze.
România are aproape 2,3 miliarde de metri cubi înmagazinați, iar Ministerul Energiei estimează că gradul de umplere se va apropia de 80% până la 1 octombrie.
Nivelul este mai redus decât în aceeași perioadă a anului trecut, însă autoritățile susțin că rezervele pot face față inclusiv unui episod de ger puternic de aproximativ o săptămână.
În ceea ce privește facturile, certitudinile vor veni mai târziu.
Deocamdată, semnalul transmis de Ministerul Energiei este că românii trebuie să ia în calcul posibilitatea unor costuri mai mari în 2027, iar estimarea actuală pornește de la o majorare de minimum 5%.
