Mirela Loșniță
Dimineața de 14 septembrie, ziua Înălțării Sfintei Cruci, era urmărită cu atenție în satul românesc. Bătrânii credeau că primele semne ale acestei zile arată cum va decurge toamna și iarna care vin. Cel mai cunoscut dintre ele ține de prima persoană întâlnită la ieșirea din casă. Dacă aceea era un copil, semnul era considerat dintre cele mai bune. Explicația spune multe despre felul în care era gândită această sărbătoare.
De ce contează prima persoană întâlnită
Credința în „întâlnirea cea dintâi” nu este specifică doar Zilei Crucii. Ea apare și la Anul Nou, la Bobotează sau înaintea unui drum important.
Logica populară era simplă: prima ființă ieșită în cale dădea tonul zilei. Iar Ziua Crucii, fiind socotită hotar între anotimpuri, avea o greutate în plus.
Semnul se citea la prima ieșire din curte, dimineața, de regulă pe drumul către biserică. Nu conta cine te întâlnea pe tine, ci pe cine întâlneai tu.
Copilul, semnul cel mai bun
Dacă prima persoană întâlnită era un copil, se spunea că anul care urmează aduce spor și sănătate în casă.
Motivul ține de simbolistica vârstei. Copilul era asociat cu începutul, cu creșterea și cu ceea ce urmează — exact ce se cerea într-o zi în care se închidea un ciclu și se deschidea altul.
În unele zone, obiceiul mergea mai departe. Gospodarul îi dădea copilului o nucă, un măr sau un strugure din primele roade.
Gestul avea și o explicație practică. Fiind zi de post aspru, darul către copil era una dintre puținele forme de dărnicie permise.
Celelalte semne urmărite în această zi
Tradiția populară consemnează și alte întâlniri considerate prevestitoare. Un om cu găleata plină era semn de belșug, iar unul cu găleata goală, dimpotrivă.
Se urmărea și cerul. O dimineață senină de 14 septembrie anunța o toamnă lungă și blândă, în timp ce ceața deasă era citită ca semn de iarnă timpurie.
Un alt semn ținea de păsări. Dacă stolurile plecau spre sud chiar în această zi, se spunea că frigul vine mai devreme decât de obicei.
Berzele plecate înainte de Ziua Crucii erau considerate vestitorul cel mai sigur al unei ierni grele.
Ce se evita în dimineața de 14 septembrie
Pentru ca semnele să nu fie „stricate”, existau și câteva reguli. Nu se ieșea din casă înainte de a face semnul crucii.
Nu se dădea nimic cu împrumut peste prag, mai ales bani. Se credea că astfel pleacă norocul casei.
Se evitau și certurile de dimineață. O vorbă grea spusă în această zi era socotită că se întoarce înzecit.
Cum trebuie citite aceste credințe
Toate aceste semne fac parte din folclorul românesc, nu din învățătura Bisericii. Ele nu au valoare de prevestire reală.
Ce spun ele cu adevărat este altceva: că oamenii marcau trecerea la toamnă printr-un moment de atenție sporită la tot ce îi înconjura.
Iar dacă în dimineața de 14 septembrie primul om întâlnit este un copil, singurul lucru sigur este că ziua începe bine.
