Ana Sasu
O tragedie de proporții s-a produs la o mină de aur din Sudan, țară afectată de mai bine de trei ani de un conflict devastator. Cel puțin 82 de persoane și-au pierdut viața după ce mai multe galerii ale unei exploatări miniere informale s-au prăbușit, în timp ce alte zeci de persoane sunt în continuare date dispărute. Salvatorii încearcă să ajungă la oamenii care ar putea fi prinși la adâncimi de peste 30 de metri, însă intervenția este îngreunată de lipsa utilajelor specializate.
Catastrofa s-a produs la mina de aur al-Zara, situată în apropierea orașului Nuhud, în provincia Kordofanul de Vest. Zona se află sub controlul Forțelor de Sprijin Rapid, gruparea paramilitară cunoscută sub abrevierea RSF, care se confruntă cu armata sudaneză în conflictul început în aprilie 2023.
Primele probleme ar fi apărut duminică, atunci când unul dintre puțurile minei s-a surpat. Din cauza structurii exploatării, prăbușirea s-a propagat ulterior către alte galerii interconectate, iar numeroși mineri au rămas prinși sub cantități uriașe de pământ și pietre.
Până miercuri după-amiază, echipele de intervenție și localnicii reușiseră să recupereze 82 de persoane fără viață. Alte zeci de persoane nu fuseseră încă găsite, astfel că există temeri că bilanțul tragediei ar putea crește.
Zeci de oameni sunt încă dați dispăruți
Dimensiunea exactă a tragediei de la mina al-Zara este dificil de stabilit, în special pentru că exploatarea funcționa în regim informal, iar evidența persoanelor care lucrau în subteran nu era una comparabilă cu cea existentă într-o exploatare minieră reglementată.
Suleiman Abu Hmeida, reprezentant al Emergency Response Rooms, o rețea locală care acordă sprijin comunităților afectate de conflictul din Sudan, a anunțat că zeci de persoane erau în continuare de negăsit.
Operațiunile de căutare au continuat în condiții extrem de dificile.
Problema majoră este lipsa echipamentelor necesare pentru îndepărtarea cantităților mari de pământ și pietre care au acoperit galeriile.
În primele etape ale intervenției, salvatorii ar fi avut la dispoziție inclusiv un singur motostivuitor aflat în proprietate privată, insuficient pentru amploarea operațiunii.
Adâncimea la care trebuie să ajungă echipele de salvare reprezintă o altă dificultate.
Unele dintre persoanele dispărute s-ar putea afla la peste 30 de metri sub nivelul solului, iar intervenția la asemenea adâncimi necesită utilaje grele și echipe specializate.
Fără asemenea echipamente, salvatorii și minerii care participă la operațiune sunt obligați să lucreze în condiții foarte dificile, într-un teren care rămâne instabil.
Supraviețuitorii au descris surparea drept una de proporții, explicând că numeroase persoane se aflau în mină în momentul producerii accidentului.
Situația rămâne cu atât mai complicată cu cât orice nouă deplasare a terenului poate pune în pericol inclusiv persoanele implicate în operațiunile de căutare.
Prăbușirea a început într-un singur puț și s-a extins
Primele semne ale catastrofei au apărut duminică.
Unul dintre puțurile exploatării miniere s-a prăbușit, însă incidentul nu a rămas izolat.
Galeriile și puțurile minei se aflau foarte aproape unele de celelalte și erau interconectate, astfel încât surparea inițială a provocat un efect în lanț.
Alte zone ale minei au început să cedeze, prinzând sub pământ numeroși oameni.
Unul dintre minerii care au lucrat în zonă a explicat că apropierea dintre puțuri poate transforma foarte repede o surpare locală într-o catastrofă de amploare, deoarece cedarea unei galerii poate destabiliza structurile aflate în imediata apropiere.
Mina al-Zara se întinde pe o suprafață considerabilă, iar terenul din regiune este descris drept nisipos și fragil.
Acest lucru complică suplimentar intervenția.
Îndepărtarea pământului trebuie realizată cu atenție pentru a evita noi surpări, însă timpul este esențial atunci când există posibilitatea ca oameni să se afle încă în subteran.
În cursul zilei de miercuri, unul dintre supraviețuitori relata că existau în continuare persoane blocate în interior.
În acel moment, bilanțul era încă în creștere.
Inițial fuseseră recuperate aproximativ 60 de persoane fără viață, iar ulterior numărul a ajuns la cel puțin 82.
În paralel, au fost raportate și zeci de persoane rănite.
Operațiunile de căutare au continuat, autoritățile și organizațiile locale încercând să stabilească inclusiv numărul exact al celor care se aflau în mină atunci când s-a produs surparea.
Mina funcționa fără măsuri suficiente de protecție
Al-Zara este o exploatare informală de aur, una dintre numeroasele mine de mici dimensiuni care funcționează în Sudan.
Astfel de exploatări reprezintă o sursă de venit pentru numeroase comunități, însă condițiile de muncă pot fi extrem de periculoase.
Sudan Doctors Network, organizație medicală care urmărește inclusiv consecințele conflictului din țară, a arătat că mina nu beneficia de măsuri elementare suficiente de securitate și protecție.
Acest tip de exploatare presupune adesea utilizarea unor metode rudimentare, iar minerii pot lucra în galerii insuficient consolidate.
Riscul devine și mai mare atunci când puțurile sunt construite foarte aproape unul de celălalt.
În cazul al-Zara, exact această structură ar fi contribuit la extinderea rapidă a prăbușirii.
Un puț a cedat, iar surparea s-a propagat către galeriile vecine.
Condițiile geologice din zonă reprezintă, de asemenea, un factor important. Mina se află într-o regiune cu teren fragil și nisipos, ceea ce poate crește riscul de instabilitate.
Lipsa echipamentelor moderne de intervenție a transformat ulterior accidentul într-o operațiune de salvare extrem de dificilă.
Pentru a ajunge la oamenii prinși la zeci de metri adâncime este nevoie de utilaje capabile să îndepărteze cantități mari de material fără să destabilizeze și mai mult galeriile.
La al-Zara, asemenea resurse sunt foarte limitate.
Accidentele miniere grave nu sunt o premieră în Sudan
Sudanul este un important producător de aur, iar exploatările miniere reprezintă o componentă semnificativă a economiei țării.
O parte considerabilă a activității se desfășoară însă în mine artizanale sau exploatări de mici dimensiuni, unde standardele de securitate pot fi mult mai reduse decât în marile exploatări industriale.
Accidentele grave produse în astfel de mine nu sunt neobișnuite.
În 2021, o altă prăbușire produsă într-o exploatare minieră din Sudan s-a soldat cu zeci de victime.
Un alt accident grav a fost înregistrat în 2023.
Împreună, cele două incidente au provocat pierderea a 52 de vieți.
Catastrofa de la al-Zara depășește deja acest bilanț.
Cu cel puțin 82 de persoane care și-au pierdut viața și cu alte zeci încă dispărute, accidentul din septembrie 2026 se înscrie printre cele mai grave tragedii miniere produse în ultimii ani în această țară.
Situația este agravată și de conflictul militar.
Instituțiile statului funcționează cu dificultate în numeroase regiuni, infrastructura a fost grav afectată, iar accesul la servicii medicale și la echipamente specializate este limitat.
În asemenea condiții, chiar și operațiunile de salvare după un accident industrial devin mult mai complicate.
Mina se află într-o regiune controlată de RSF
Regiunea în care s-a produs catastrofa este controlată de Forțele de Sprijin Rapid, una dintre cele două principale tabere implicate în conflictul din Sudan.
RSF se confruntă cu forțele armate sudaneze din aprilie 2023.
Conflictul a provocat o criză umanitară uriașă, a dus la strămutarea unui număr foarte mare de persoane și a afectat grav economia și infrastructura țării.
Kordofanul și Darfurul sunt printre regiunile importante inclusiv pentru producția de aur.
Resursele minerale au căpătat astfel și o dimensiune strategică în contextul conflictului.
Experți mandatați de Organizația Națiunilor Unite au atras atenția asupra circuitelor prin care aurul extras din Sudan a fost scos din țară și folosit pentru finanțarea actorilor implicați în conflict.
Controlul zonelor bogate în resurse reprezintă, din acest motiv, o miză economică majoră.
Pentru oamenii obișnuiți, însă, exploatarea aurului rămâne în primul rând o modalitate de supraviețuire într-o economie profund afectată.
Mii de persoane lucrează în exploatări de mici dimensiuni, uneori fără contracte, fără echipamente adecvate și fără garanții suficiente privind securitatea.
În aceste condiții, un accident precum cel de la al-Zara poate avea consecințe devastatoare.
Operațiunile de salvare continuă în condiții extrem de dificile
Prioritatea echipelor aflate la mina al-Zara rămâne găsirea persoanelor care nu au fost încă localizate.
Numărul exact al celor prinși sub pământ nu este cunoscut, însă informațiile disponibile indică faptul că zeci de oameni sunt încă dați dispăruți.
Fiecare oră care trece complică operațiunea.
Salvatorii trebuie să îndepărteze pământul și pietrele, să stabilizeze zonele în care există risc de surpare și să încerce să pătrundă spre galeriile aflate la mare adâncime.
Toate acestea sunt realizate cu resurse foarte limitate.
Supraviețuitorii și localnicii s-au implicat în căutări, în condițiile în care echipamentele specializate sunt insuficiente.
În același timp, autoritățile încearcă să stabilească numărul total al minerilor care lucrau în exploatare înaintea prăbușirii.
Caracterul informal al minei face dificilă existența unei evidențe exacte.
Bilanțul de cel puțin 82 de persoane care și-au pierdut viața rămâne, din acest motiv, unul provizoriu, iar amploarea finală a tragediei va putea fi cunoscută abia după încheierea operațiunilor de căutare.
Catastrofa de la al-Zara scoate din nou în evidență condițiile extrem de periculoase în care lucrează numeroși mineri din Sudan, dar și efectele indirecte ale unui conflict care a slăbit instituțiile, infrastructura și capacitatea de intervenție într-o țară în care aurul reprezintă una dintre cele mai importante resurse economice.
Bilanțul de 82 de persoane și dificultățile intervenției din cauza lipsei utilajelor sunt confirmate de informațiile disponibile la 17 septembrie; relatările indică și aproximativ 50 de răniți, precum și un număr încă necunoscut de persoane prinse sub dărâmături, potrivit Sky News.
Sursa foto: Arhivă
