Ana Sasu
Rusia a început vineri, 18 septembrie 2026, procesul de vot pentru alegerea unei noi componențe a Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului federal. Scrutinul se desfășoară timp de trei zile, până duminică, 20 septembrie, iar peste 111 milioane de cetățeni sunt chemați să decidă cine va ocupa cele 450 de mandate de deputat.
Alegerile din acest an se desfășoară într-un context cu totul diferit față de scrutinul parlamentar precedent. Sunt primele alegeri pentru Duma de Stat organizate după declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, iar războiul reprezintă una dintre temele centrale ale momentului politic.
Scrutinul a început în condițiile în care mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone. Autoritățile de la Moscova au raportat interceptarea unui număr mare de aparate fără pilot, inclusiv a unora despre care au afirmat că se îndreptau spre capitala rusă.
Înaintea deschiderii urnelor, președintele Vladimir Putin le-a cerut cetățenilor să participe la vot și a legat scrutinul de ideea de unitate națională și de sprijinul acordat militarilor ruși implicați în războiul din Ucraina.
Peste 111 milioane de ruși sunt chemați să voteze
Procesul electoral a început mai întâi în extremitatea estică a Federației Ruse, în condițiile în care țara se întinde pe mai multe fusuri orare. Secțiile din regiunile Ciukotka și Kamceatka s-au deschis cu aproximativ nouă ore înaintea celor din Moscova.
În capitala Rusiei, secțiile de votare și-au început activitatea vineri, la ora locală 08:00.
Peste 111 milioane de cetățeni din cele 89 de regiuni incluse de autoritățile ruse în organizarea scrutinului sunt chemați să voteze pe parcursul celor trei zile.
În întreaga țară au fost pregătite peste 90.000 de secții de votare, iar alte câteva sute au fost organizate în străinătate pentru cetățenii ruși aflați în afara granițelor.
Aproximativ 1,8 milioane de cetățeni ruși din străinătate sunt considerați eligibili pentru a participa la scrutin. Numărul secțiilor disponibile în anumite state este însă mai redus decât la alegerile precedente.
În Germania, spre exemplu, numărul secțiilor este considerabil mai mic decât în trecut, iar o situație asemănătoare se înregistrează și în Israel.
Autoritățile ruse au criticat această situație și au acuzat state occidentale că încearcă să afecteze desfășurarea procesului electoral. Reprezentanții Moscovei au vorbit despre presiuni externe asupra scrutinului.
Alegerile vor continua până duminică, atunci când vor fi stabilite mandatele pentru cei 450 de deputați ai Dumei de Stat.
Scrutinul se desfășoară pe fondul războiului din Ucraina
Contextul în care se desfășoară alegerile parlamentare este dominat de războiul din Ucraina, început prin invazia rusă pe scară largă din februarie 2022.
În ultimii ani, efectele conflictului au devenit tot mai vizibile și pe teritoriul Federației Ruse. Atacurile cu drone asupra unor obiective rusești s-au intensificat, iar regiunile aflate la distanțe considerabile de front au fost vizate în repetate rânduri.
Chiar înaintea începerii scrutinului, autoritățile ruse au anunțat că sute de drone ucrainene ar fi fost interceptate.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că peste 350 de drone despre care autoritățile au susținut că se îndreptau spre capitală au fost doborâte începând de joi după-amiază.
Ministerul rus al Apărării a raportat, la rândul său, interceptarea a 629 de drone la nivelul întregii țări.
Aceste informații provin de la autoritățile ruse, iar evaluările independente privind amploarea exactă a atacurilor pot diferi.
Contextul de securitate face ca scrutinul parlamentar din 2026 să fie unul aparte. Este pentru prima dată de la declanșarea războiului la scară largă când rușii votează pentru întreaga componență a Dumei de Stat.
Războiul a devenit, în același timp, o temă centrală a discursurilor politice.
Zece dintre cele 11 partide participante la alegeri susțin, în diferite forme, politica militară a Moscovei.
Înainte de deschiderea urnelor, Vladimir Putin a transmis un mesaj televizat în care a prezentat participarea la alegeri drept o demonstrație a unității societății ruse.
Rusia Unită încearcă să își păstreze poziția dominantă în parlament
Unul dintre principalele puncte de interes ale scrutinului îl reprezintă rezultatul partidului Rusia Unită, formațiunea care susține administrația lui Vladimir Putin și care controlează de mai mulți ani Duma de Stat.
Partidul deține o majoritate constituțională din 2016 și încearcă să își păstreze poziția în urma scrutinului din septembrie 2026.
Sondajele publicate înaintea alegerilor prezintă însă diferențe importante în privința nivelului de susținere.
Cercetările oficiale indică pentru Rusia Unită un nivel de aproximativ 33-37% în intențiile de vot, în timp ce unele măsurători independente au indicat valori mai reduse.
Rezultatul final va depinde și de sistemul electoral folosit pentru alegerea Dumei, care combină votul pe liste de partid cu mandatele atribuite în circumscripții.
Alături de Rusia Unită, alte formațiuni încearcă să obțină suficiente voturi pentru a intra sau a rămâne în parlament.
Comuniștii reprezintă una dintre principalele formațiuni parlamentare din afara partidului de guvernământ. Aceștia au criticat, printre altele, sistemul de vot electronic, despre care susțin că ridică probleme de transparență.
Alte partide participă la scrutin, însă spațiul politic pentru candidații care se opun explicit războiului este mult mai restrâns.
Iabloko, formațiune liberală cunoscută pentru poziția sa împotriva războiului, nu apare pe buletinul național de vot după o decizie a Curții Supreme. O parte dintre candidații săi pot participa însă individual în anumite circumscripții.
Această situație a generat critici privind nivelul de competiție politică existent în actualul scrutin.
Vot electronic în 32 de regiuni ale Rusiei
Alegerile din 2026 includ și posibilitatea votului electronic la distanță.
Sistemul este disponibil în 32 de regiuni, în care locuiesc peste 48 de milioane de alegători.
Votul electronic rămâne însă unul dintre cele mai controversate elemente ale procesului electoral.
O parte a opoziției și unii observatori contestă transparența sistemului și susțin că verificarea independentă a voturilor exprimate electronic este dificilă.
Autoritățile ruse resping aceste acuzații și prezintă sistemul drept o metodă suplimentară prin care cetățenii pot participa la alegeri.
Controversele s-au intensificat înaintea deschiderii secțiilor după ce un grup de hackeri a afirmat că ar fi reușit să compromită infrastructura informatică asociată Comisiei Electorale Centrale.
Grupul a susținut că a obținut acces la servere și la informații legate de sistemul electoral electronic.
Afirmațiile hackerilor nu reprezintă, în sine, o dovadă independentă că rezultatele scrutinului au fost sau vor fi manipulate. Acuzațiile privind securitatea sistemului electronic trebuie diferențiate de existența unor dovezi privind modificarea efectivă a voturilor.
Discuțiile despre votul electronic nu sunt noi în Rusia. Sistemul a fost criticat și la scrutinuri precedente, în special de reprezentanți ai opoziției.
Moscova organizează vot și în teritoriile ucrainene pe care susține că le-a anexat
Unul dintre cele mai controversate aspecte ale alegerilor parlamentare din 2026 îl reprezintă organizarea votului în teritorii ucrainene aflate sub controlul forțelor ruse.
Moscova include în procesul electoral Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, cele patru regiuni ucrainene pentru care Rusia a revendicat anexarea în 2022.
Anexarea nu este recunoscută de Ucraina și nici de cea mai mare parte a comunității internaționale.
Autoritățile ruse tratează însă aceste teritorii drept componente ale Federației Ruse și organizează acolo scrutinul pentru Duma de Stat.
În Donețk, votarea a început anticipat încă din 8 septembrie, autoritățile invocând motive de securitate.
Este pentru prima dată când locuitorii acestor teritorii sunt incluși de Moscova într-un scrutin parlamentar federal după anexările revendicate în 2022.
Situația este contestată de Kiev, care consideră regiunile respective teritorii ucrainene ocupate.
Astfel, scrutinul parlamentar rusesc capătă și o importantă dimensiune internațională, în condițiile în care rezultatele raportate din aceste regiuni vor fi incluse de autoritățile ruse în rezultatul general al alegerilor.
Vladimir Putin le-a cerut rușilor să participe la scrutin
Cu două zile înainte de deschiderea urnelor, Vladimir Putin a transmis un mesaj televizat în care i-a îndemnat pe cetățeni să participe activ la alegeri.
Președintele rus a legat votul de sprijinul pentru militarii implicați în războiul din Ucraina și de unitatea societății.
Putin a susținut că participarea la alegeri va demonstra faptul că populația sprijină militarii ruși și că societatea rămâne unită în fața presiunilor externe.
Liderul de la Kremlin a prezentat scrutinul și ca pe o demonstrație a suveranității politice a Federației Ruse.
Discursul său a plasat astfel războiul în centrul alegerilor parlamentare, chiar dacă scrutinul stabilește în primul rând componența Dumei de Stat pentru următorul ciclu legislativ.
Putin a subliniat și faptul că Rusia organizează alegerile conform calendarului stabilit, în pofida continuării conflictului militar.
Tema alegerilor a fost folosită de Moscova inclusiv pentru a critica situația politică din Ucraina, unde alegerile naționale nu sunt organizate pe durata legii marțiale.
Ucraina se află însă într-un cadru juridic diferit, legislația sa nepermițând organizarea alegerilor naționale cât timp legea marțială este în vigoare.
Războiul și situația economică influențează atmosfera electorală
Scrutinul are loc și într-o perioadă în care societatea rusă resimte consecințele economice și sociale ale unui conflict care durează de mai mulți ani.
Cheltuielile militare, sancțiunile occidentale, problemele din anumite sectoare economice și atacurile asupra infrastructurii aflate pe teritoriul Rusiei fac parte din contextul în care cetățenii sunt chemați la urne.
În același timp, sondajele de opinie privind războiul trebuie interpretate cu atenție, mai ales într-un mediu politic restrictiv.
Un sondaj al Centrului Levada a indicat că aproximativ 59% dintre respondenți ar prefera încetarea luptelor și începerea negocierilor de pace cu Ucraina.
Această informație nu înseamnă însă automat că același procent se opune în totalitate politicii Kremlinului. Atitudinile privind războiul, negocierile și conducerea politică pot fi diferite, iar rezultatele depind inclusiv de formularea întrebărilor și de contextul în care sunt realizate sondajele.
Alegerile parlamentare vor continua până duminică, 20 septembrie, când ultimele secții își vor încheia activitatea.
După închiderea urnelor va începe centralizarea rezultatelor pentru stabilirea celor 450 de mandate din Duma de Stat.
Scrutinul din 2026 se desfășoară astfel într-un context dominat de războiul din Ucraina, atacurile asupra teritoriului rus, controversele privind votul electronic, participarea limitată a candidaților anti-război și includerea în procesul electoral a teritoriilor ucrainene ocupate pe care Moscova le revendică drept parte a Federației Ruse.
Sursa foto: Arhivă
