Georgescu Dragos
Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineață, 21 septembrie 2026, în cadrul unei operațiuni desfășurate de procurorii DIICOT și polițiștii Direcției de Investigații Criminale. Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024 a fost oprit în trafic, apoi dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde anchetatorii au efectuat percheziții. Acțiunea face parte dintr-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Detalii neștiute despre operațiunea DIICOT în cazul lui Călin Georgescu. De ce a fost ridicat, de fapt, de procurori în trafic
Miza financiară a anchetei depășește 1,1 milioane de euro, potrivit datelor comunicate de DIICOT. Procurorii susțin că o persoană vătămată ar fi fost convinsă să transfere sume importante după ce i s-ar fi promis accesul la o finanțare externă de milioane de euro. Ulterior, finanțarea nu s-ar mai fi concretizat.
Operațiunea de luni a inclus cinci percheziții domiciliare desfășurate în București și în localitățile Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Audierile persoanelor vizate sunt programate la sediul DIICOT – Structura Centrală.
Cum a fost ridicat Călin Georgescu de anchetatori
Operațiunea a început luni dimineață. Potrivit informațiilor apărute în presă, Călin Georgescu nu se afla acasă atunci când anchetatorii au ajuns pentru efectuarea percheziției.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost localizat și oprit în trafic în timp ce se îndrepta spre zona Otopeni. Unele relatări din presă arată că acesta mergea spre o sală de sport și un bazin de înot. Ulterior, a fost dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde se desfășura una dintre percheziții.
Acțiunea a fost organizată de procurorii DIICOT – Structura Centrală împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
În total, cinci mandate de percheziție domiciliară au fost puse în aplicare în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Operațiunea a beneficiat și de sprijinul jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
După efectuarea procedurilor de la domiciliu, persoanele vizate urmează să fie audiate de procurori.
Dosarul investigat de DIICOT nu este însă legat de activitatea electorală a lui Călin Georgescu. Din informațiile comunicate oficial rezultă că faptele cercetate ar fi început în anul 2021 și ar avea legătură cu promisiunea obținerii unor finanțări externe pentru oameni de afaceri români.
Anchetatorii susțin că trei persoane ar fi constituit, în septembrie 2021, un grup infracțional organizat. Este vorba despre doi cetățeni români, în vârstă de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian, în vârstă de 56 de ani.
Potrivit DIICOT, gruparea ar fi acționat în principal pe teritoriul României, dar activități relevante pentru anchetă s-ar fi desfășurat și în Marea Britanie.
Ce susține DIICOT despre mecanismul investigat
Procurorii descriu un mecanism prin care oameni de afaceri ar fi fost convinși că pot obține finanțări consistente de la instituții financiare din străinătate.
Conform DIICOT, persoana considerată lider al presupusului grup le-ar fi atribuit celorlalți membri roluri clare. Aceștia ar fi fost prezentați potențialelor victime drept oameni de afaceri prosperi și administratori ai unor societăți străine care dispuneau de resurse financiare importante.
Promisiunea era una atractivă pentru antreprenorii care aveau nevoie de capital pentru dezvoltarea afacerilor.
Finanțarea ar fi urmat să vină din străinătate, însă exista o condiție: beneficiarii trebuiau să depună anumite garanții bănești.
Anchetatorii susțin că tocmai obținerea acestor garanții ar fi reprezentat obiectivul presupusului mecanism infracțional.
Începând din septembrie 2021, ar fi avut loc mai multe întâlniri în București și județul Argeș, iar ulterior și în Marea Britanie. În cadrul acestora, o persoană vătămată ar fi fost convinsă că poate obține o finanțare de șase milioane de euro prin intermediul unei instituții bancare.
Pentru accesarea banilor trebuia însă depusă o garanție.
Persoana respectivă ar fi transferat peste un milion de euro.
Povestea nu s-ar fi oprit aici. Potrivit procurorilor, ulterior ar fi fost prezentată posibilitatea majorării finanțării de la șase milioane la 15 milioane de euro.
Pentru obținerea noii sume ar fi fost necesară o garanție suplimentară. Victima ar fi fost astfel determinată să mai transfere încă 100.000 de euro.
În total, prejudiciul calculat până în această etapă a anchetei depășește 1,1 milioane de euro.
Finanțările promise nu s-ar fi materializat, iar anchetatorii încearcă acum să stabilească traseul banilor și responsabilitatea fiecărei persoane implicate.
De unde ar fi pornit dosarul de peste 1,1 milioane de euro
Informațiile apărute în presă conturează și contextul în care ar fi început investigația.
Potrivit surselor citate de publicațiile centrale, cazul ar avea legătură cu un om de afaceri care ar fi urmărit să obțină o finanțare internațională de aproximativ șase milioane de euro. Pentru accesarea acesteia ar fi fost necesară constituirea unei garanții de aproximativ 1,1 milioane de euro.
Banii ar fi fost transferați, însă finanțarea promisă nu ar mai fi ajuns la beneficiar.
Anchetatorii încearcă să reconstituie întregul traseu financiar și relațiile dintre persoanele implicate.
Potrivit informațiilor publicate de Adevărul, dosarul ar avea la bază plângerea omului de afaceri Răzvan Liviu Leu, administrator al companiei Real Concrete Land SRL. Acesta ar fi reclamat faptul că a suferit un prejudiciu de aproximativ un milion de euro într-o operațiune referitoare la obținerea unei linii de credit.
Aceeași sursă relatează, citând informații din anchetă, că omul de afaceri ar fi intrat în contact cu Călin Georgescu, iar ulterior ar fi fost pus în legătură cu Ionel Rusen.
Procurorii verifică acum circumstanțele în care au avut loc aceste contacte și modul în care a fost prezentată posibilitatea accesării finanțării.
Potrivit informațiilor publicate luni, în dosar sunt menționați Călin Georgescu, Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena.
Surse judiciare citate de Adevărul susțin că Georgescu ar fi considerat de anchetatori presupusul coordonator al grupului. Această informație trebuie însă diferențiată de comunicatul oficial DIICOT, care descrie liderul drept un cetățean român în vârstă de 64 de ani, fără să îi publice numele în comunicatul citat de presă.
Finanțarea ar fi trebuit să ajungă la șase milioane de euro
Una dintre cele mai importante componente ale dosarului este diferența dintre suma transferată drept garanție și valoarea finanțării promise.
Conform DIICOT, persoanei vătămate i-ar fi fost prezentată inițial posibilitatea obținerii unei finanțări de șase milioane de euro.
Pentru un antreprenor interesat să își dezvolte afacerea, accesul la o asemenea sumă putea reprezenta o oportunitate importantă.
Condiția ar fi fost însă transferarea unei garanții financiare.
În acest context, persoana vătămată ar fi virat peste un milion de euro.
Ulterior, membrii presupusului grup ar fi revenit cu o nouă propunere: finanțarea putea fi majorată până la 15 milioane de euro. Pentru această operațiune ar fi fost însă necesară încă o garanție, în valoare de 100.000 de euro.
Și această sumă ar fi fost transferată.
În final, prejudiciul total reclamat și investigat de procurori a ajuns la peste 1,1 milioane de euro.
Potrivit informațiilor publicate de Adevărul, suma inițială ar fi ajuns într-un cont deschis în Elveția, anchetatorii verificând traseul financiar și entitățile prin care au circulat banii. Publicația relatează că autoritățile au solicitat probe și informații din mai multe state, între care Marea Britanie, Italia și Elveția.
Caracterul internațional al operațiunilor explică și complexitatea anchetei.
Pentru a reconstitui traseul banilor, procurorii trebuie să analizeze documente bancare, contracte, transferuri și comunicări purtate între persoanele implicate.
În asemenea situații, cooperarea judiciară internațională poate deveni esențială pentru obținerea documentelor aflate în alte jurisdicții.
Ce caută procurorii după perchezițiile de luni
Perchezițiile efectuate pe 21 septembrie reprezintă o etapă importantă a anchetei.
Procurorii urmăresc, în general, prin asemenea operațiuni, identificarea unor probe care pot confirma sau infirma ipotezele formulate în dosar. Pot fi analizate documente, contracte, dispozitive electronice, corespondență și alte înscrisuri relevante.
DIICOT nu a precizat, în informațiile inițiale făcute publice, ce obiecte sau documente au fost ridicate din locațiile percheziționate.
Cert este că cinci mandate au fost puse în executare simultan în București și Ilfov.
Audierile au loc la sediul central al DIICOT.
Procurorii vor trebui să stabilească exact rolul fiecărei persoane, cine a inițiat relația cu persoana vătămată, cine a prezentat posibilitatea obținerii finanțării și cine a controlat sau a beneficiat de sumele transferate.
De asemenea, ancheta trebuie să clarifice dacă finanțarea promisă putea fi obținută în realitate și care a fost destinația finală a banilor.
Un alt aspect important este identificarea eventualelor alte persoane vătămate. Comunicatul DIICOT vorbește despre mecanismul prin care ar fi fost induși în eroare oameni de afaceri români, în timp ce prejudiciul prezentat până acum este legat de persoana vătămată care ar fi transferat peste 1,1 milioane de euro.
Ancheta este în desfășurare, iar informațiile privind eventualele măsuri procesuale luate după audieri se pot modifica pe parcursul zilei.
Ridicarea unei persoane pentru participarea la proceduri, efectuarea unei percheziții sau audierea sa nu reprezintă o hotărâre privind vinovăția. Persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar acuzațiile procurorilor trebuie demonstrate prin probe și, dacă dosarul ajunge în instanță, evaluate de judecători.
Operațiunea din 21 septembrie 2026 deschide astfel o nouă etapă într-un dosar început de la o presupusă finanțare de șase milioane de euro și de la garanții care au depășit 1,1 milioane de euro. Ancheta urmează să stabilească ce s-a întâmplat cu banii și dacă mecanismul descris de procurori poate fi demonstrat prin probele strânse.
