Georgescu Dragos
Cristela Georgescu, soția lui Călin Georgescu, ar urma să ajungă luni, 21 septembrie 2026, la sediul DIICOT pentru audieri în dosarul în care procurorii investighează o presupusă înșelăciune cu un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro. Informația privind audierea acesteia a fost prezentată de România TV, care citează surse proprii, în timp ce comunicarea oficială a autorităților anunță audieri în cadrul anchetei fără a nominaliza toate persoanele chemate.
Răsturnare de situație în dosarul lui Călin Georgescu. Soția sa, Cristela, chemată și ea la DIICOT
Dosarul a intrat în atenția publică luni dimineață, după o amplă operațiune desfășurată de procurorii DIICOT – Structura Centrală și polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
Cinci mandate de percheziție domiciliară au fost puse în aplicare în București și în localitățile Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea.
Printre persoanele vizate de operațiune se află Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024. Acesta a fost oprit în trafic luni dimineață și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde anchetatorii efectuau percheziții.
Ulterior, acesta urma să ajungă la sediul DIICOT pentru audieri.
Ancheta privește presupuse fapte de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Procurorii susțin că activitatea investigată ar fi început în septembrie 2021 și că presupusul mecanism ar fi avut ramificații atât în România, cât și în Marea Britanie.
Cristela Georgescu ar urma să fie audiată la DIICOT
Numele Cristelei Georgescu a apărut luni dimineață în informațiile referitoare la ancheta DIICOT.
Potrivit surselor citate de România TV, soția lui Călin Georgescu ar urma să ajungă la audieri în același dosar.
În această etapă este importantă diferențierea informațiilor confirmate oficial de cele provenite din surse judiciare.
Comunicatul autorităților privind operațiunea din 21 septembrie precizează că audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală, însă nu prezintă o listă completă cu numele persoanelor audiate și nici calitatea procesuală a Cristelei Georgescu.
Prin urmare, simplul fapt că o persoană este chemată la audieri nu înseamnă automat că aceasta este acuzată de comiterea unei infracțiuni. Calitatea în care este audiată o persoană într-un dosar penal este esențială pentru înțelegerea situației sale juridice.
Informațiile disponibile luni dimineață nu clarificaseră public acest aspect în cazul Cristelei Georgescu.
Operațiunea principală îl vizează însă pe Călin Georgescu, al cărui domiciliu din Mogoșoaia a fost percheziționat.
Potrivit informațiilor apărute în presă, fostul candidat la alegerile prezidențiale nu se afla acasă în momentul în care anchetatorii au început operațiunea.
Acesta ar fi fost localizat în trafic și dus la locuință pentru desfășurarea percheziției.
Ulterior, procedurile au continuat la sediul DIICOT.
Anchetatorii încearcă să clarifice circumstanțele unei presupuse scheme financiare în urma căreia o persoană ar fi pierdut peste 1,1 milioane de euro.
Ce susțin procurorii despre presupusa schemă
Datele oficiale comunicate de autorități oferă primele informații despre mecanismul investigat.
Potrivit DIICOT, în septembrie 2021 ar fi fost constituit un grup infracțional organizat format din trei persoane: doi cetățeni români, în vârstă de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian în vârstă de 56 de ani.
Grupul ar fi acționat coordonat, atât în România, cât și în Marea Britanie.
Anchetatorii susțin că persoana considerată lider ar fi stabilit rolurile celorlalți membri.
Aceștia s-ar fi prezentat drept oameni de afaceri prosperi și administratori ai unor societăți străine care dispuneau de resurse financiare considerabile.
Prin această imagine, persoanele respective ar fi încercat să câștige încrederea unor oameni de afaceri interesați să obțină finanțări pentru dezvoltarea propriilor proiecte.
Procurorii afirmă că, în realitate, obiectivul urmărit ar fi fost obținerea garanțiilor bănești depuse pentru accesarea respectivelor finanțări.
O persoană ar fi fost convinsă că poate primi un credit în valoare de șase milioane de euro.
Pentru obținerea finanțării trebuia însă constituită o garanție financiară importantă.
În acest context, persoana vătămată ar fi transferat peste un milion de euro.
Ulterior, situația ar fi evoluat.
Anchetatorii susțin că victimei i-ar fi fost prezentată posibilitatea majorării creditului până la 15 milioane de euro.
Și de această dată exista însă o condiție.
Pentru finanțarea mai mare trebuia depusă o nouă garanție.
Persoana vătămată ar mai fi transferat astfel 100.000 de euro.
Prejudiciul total investigat de procurori depășește 1,1 milioane de euro.
Cum ar fi început relația dintre persoanele implicate
Informațiile apărute în presă indică faptul că povestea ar fi început în anul 2021, cu mult înaintea alegerilor prezidențiale din 2024.
România TV relatează, pe baza documentelor citate anterior de Digi24, că un om de afaceri ar fi intrat într-o relație cu Călin Georgescu în contextul unui proiect referitor la tranzacții cu metale prețioase.
Potrivit acestor relatări, omul de afaceri ar fi cumpărat inclusiv un apartament în Dubai, unde urma să fie înființată o societate.
Pe parcursul anului 2021 ar fi avut loc mai multe întâlniri.
Unele dintre acestea s-ar fi desfășurat în România, inclusiv în Câmpulung Muscel și Constanța.
Ulterior, discuțiile s-ar fi concentrat asupra posibilității obținerii unei finanțări externe.
Omului de afaceri i-ar fi fost prezentată posibilitatea accesării unui credit de șase milioane de euro prin intermediul unei instituții bancare.
Pentru obținerea banilor trebuia însă constituită garanția financiară.
La finalul anului 2021, potrivit informațiilor publicate despre plângere, ar fi fost transferat aproximativ un milion de euro.
Finanțarea promisă nu s-ar fi concretizat însă în forma așteptată.
În perioada următoare, persoana care transferase banii ar fi început să solicite restituirea acestora.
Potrivit documentelor citate în presă, în anul 2022 ar fi existat promisiuni că suma urma să fie restituită prin intermediul unei alte companii elvețiene.
Nici această variantă nu s-ar fi materializat, potrivit reclamației care a ajuns ulterior în atenția anchetatorilor.
Aceste aspecte fac acum obiectul investigației penale, iar procurorii trebuie să stabilească exact responsabilitatea fiecărei persoane implicate.
Cinci percheziții în București și Ilfov
Operațiunea DIICOT din dimineața zilei de 21 septembrie a inclus cinci percheziții domiciliare.
Acțiunile au avut loc în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea.
La operațiune au participat polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române și procurorii DIICOT – Structura Centrală.
Acțiunea a beneficiat și de sprijinul jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție.
Perchezițiile au rolul de a permite anchetatorilor să identifice eventuale probe relevante pentru dosar.
Într-o investigație de acest tip pot fi analizate înscrisuri, documente financiare, contracte, dispozitive electronice, corespondență și alte elemente care ar putea ajuta la reconstituirea relațiilor dintre persoanele implicate și a traseului banilor.
Autoritățile nu prezentaseră, în informațiile inițiale, un inventar al bunurilor sau documentelor ridicate în urma perchezițiilor.
Unul dintre punctele importante ale anchetei îl reprezintă traseul celor peste 1,1 milioane de euro despre care procurorii susțin că au fost transferați de persoana vătămată.
Prima sumă, de peste un milion de euro, ar fi reprezentat garanția necesară pentru presupusa finanțare de șase milioane de euro.
Ulterior, încă 100.000 de euro ar fi fost transferați după apariția promisiunii că finanțarea putea fi majorată până la 15 milioane de euro.
Anchetatorii încearcă să stabilească unde au ajuns banii și cine a beneficiat efectiv de aceștia.
Călin Georgescu, dus la percheziții și apoi la audieri
Călin Georgescu a fost localizat luni dimineață în trafic.
Surse judiciare citate de mai multe publicații au relatat că acesta a fost dus la locuința din Mogoșoaia, unde procurorii efectuau percheziția.
Prezența unei persoane la efectuarea unei percheziții și transportarea acesteia la sediul organelor judiciare trebuie diferențiate de măsurile preventive prevăzute de legislația penală.
În informațiile oficiale inițiale, autoritățile au anunțat desfășurarea perchezițiilor și audierilor.
Dosarul vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Potrivit DIICOT, presupusul grup ar fi fost constituit în septembrie 2021.
Întâlnirile relevante pentru anchetă ar fi avut loc în București, județul Argeș și, ulterior, în Marea Britanie.
Caracterul internațional al investigației poate presupune verificarea unor tranzacții și documente aflate în jurisdicții diferite.
Procurorii trebuie să stabilească dacă promisiunea finanțării externe era una reală, cine a negociat cu persoana vătămată și în ce condiții au fost transferate garanțiile.
De asemenea, trebuie stabilită destinația finală a sumelor.
Ce trebuie clarificat în privința Cristelei Georgescu
În cazul Cristelei Georgescu, informația relevantă apărută luni dimineață este că aceasta ar urma să fie audiată în cadrul dosarului.
România TV citează surse potrivit cărora soția lui Călin Georgescu va ajunge la DIICOT.
Informații similare au fost publicate și de alte instituții media, însă comunicatul oficial privind operațiunea nu precizează numele acesteia și nici calitatea în care ar urma să dea declarații.
Acest detaliu este important.
O persoană poate ajunge în fața procurorilor în mai multe calități procesuale, iar simpla audiere nu permite formularea unei concluzii privind existența unei acuzații.
Prin urmare, până la apariția unor informații oficiale suplimentare, nu poate fi atribuită Cristelei Georgescu o calitate procesuală care nu a fost comunicată public de autorități.
În cazul lui Călin Georgescu, ancheta este legată de presupusa schemă financiară descrisă de DIICOT și de plângerea privind prejudiciul de peste 1,1 milioane de euro.
Audierile de luni sunt de natură să ofere procurorilor posibilitatea de a confrunta declarațiile persoanelor implicate cu documentele și celelalte probe strânse până în prezent.
După finalizarea acestora, anchetatorii pot decide pașii procesuali următori, în funcție de probele existente.
Operațiunea din 21 septembrie 2026 reprezintă astfel o etapă importantă a unei investigații privind fapte care, potrivit procurorilor, ar fi început în urmă cu aproximativ cinci ani.
Ancheta este în desfășurare, iar acuzațiile descrise reprezintă în această etapă susținerile organelor de urmărire penală. Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar existența unei răspunderi penale poate fi stabilită numai în condițiile legii.
