Grigore Madalina
Viața Nadiei Comăneci în România comunistă continuă să scoată la lumină episoade mai puțin cunoscute, la aproape patru decenii de la căderea regimului Ceaușescu. Istoricul Stejărel Olaru, autorul volumului „Nadia și Securitatea”, a vorbit despre relația fostei gimnaste cu Nicu Ceaușescu și despre motivele pentru care Elena Ceaușescu i-ar fi restricționat deplasările în Occident.
Potrivit istoricului, arhivele nu documentează în mod clasic o relație între Nadia și fiul cuplului Ceaușescu, deoarece Securitatea nu avea voie să urmărească familia prezidențială în același mod în care îi urmărea pe ceilalți cetățeni. Olaru spune însă că a discutat cu martori și foști ofițeri, iar mărturiile strânse de el indică existența unei legături între cei doi. Nadia Comăneci a negat anterior existența unei relații sentimentale, spunând că legătura cu Nicu Ceaușescu a fost una profesională.
Stejărel Olaru, despre relația dintre Nadia Comăneci și Nicu Ceaușescu
De-a lungul anilor au circulat numeroase povești despre apropierea dintre Nadia Comăneci și Nicu Ceaușescu. Unele dintre ele au fost prezentate drept certitudini, altele au rămas la nivelul mărturiilor și relatărilor.
Stejărel Olaru face însă o distincție importantă între ceea ce poate fi găsit efectiv în arhive și informațiile pe care le-a obținut din discuțiile cu martori.
„N-aș spune că Nadia a avut o relație apropiată cu Nicolae Ceaușescu. Cred că l-a văzut de două sau trei ori, de fiecare dată în împrejurări oficiale. A existat, în schimb, o relație neoficială, amicală, cu Nicu Ceaușescu, dar aceasta nu poate fi documentată prin arhive în mod clasic.
Securitatea nu avea voie să urmărească familia prezidențială. Nicolae și Elena Ceaușescu, precum și copiii lor, erau păziți și monitorizați, nu urmăriți în sensul obișnuit. Informațiile culese pentru Elena Ceaușescu nu erau înregistrate după normele interne ale Securității. Erau informări neoficiale, pe care, probabil, le citea și apoi le distrugea.
Sunt convins că în astfel de documente ar fi apărut relația dintre Nicu Ceaușescu și Nadia Comăneci. Despre această relație au vorbit martori care i-au văzut împreună sau i-au însoțit. În mod surprinzător pentru unii, acești martori au vorbit elogios despre conduita lui Nicu Ceaușescu față de Nadia. Toate informațiile pe care le-am adunat arată că a fost atent și chiar generos cu ea”, a spus Stejărel Olaru.
Istoricul a explicat și în alte interviuri că relația nu apare în dosarele Securității tocmai din cauza regulilor speciale referitoare la familia Ceaușescu. În același timp, Nadia Comăneci a negat că ar fi existat o relație sentimentală, ceea ce face necesară separarea documentelor de arhivă de mărturiile culese ulterior.
Elena Ceaușescu i-ar fi restricționat deplasările în străinătate
Un alt episod analizat de Stejărel Olaru privește libertatea de deplasare a Nadiei Comăneci.
După retragerea din gimnastică, în 1984, posibilitățile fostei sportive de a călători în afara României s-ar fi redus considerabil. Deși era o personalitate cunoscută în întreaga lume și primea invitații la competiții internaționale, multe dintre deplasări nu mai erau aprobate.
Olaru susține că Elena Ceaușescu ar fi avut un rol important în această situație.
„A contat faptul că se simțea supravegheată. Au contat restricțiile de deplasare în străinătate. După retragerea ei din gimnastică, în 1984, restricțiile s-au înăsprit. Există o informație prezentată uneori ca legendă, însă cu parfum de credibilitate: că Elena Ceaușescu ar fi impus limitarea deplasărilor Nadiei în străinătate, mai ales în Occident, de teamă că ar putea fugi. Orice deplasare externă ar fi trebuit aprobată de Elena Ceaușescu.
De ce Elena Ceaușescu? Din cauza relației pe care Nadia o avusese cu Nicu Ceaușescu. Foști ofițeri de Securitate implicați în monitorizarea Nadiei în anii ’80 mi-au spus că Elena Ceaușescu ar fi fost îngrijorată că, dacă Nadia ar fi rămas în Occident, ar fi putut vorbi despre relația cu Nicu Ceaușescu, devenind o vulnerabilitate pentru familia prezidențială. Este un scenariu verosimil”, a afirmat istoricul.
Olaru subliniază astfel că această explicație se bazează pe mărturii ale unor foști ofițeri și o prezintă drept un „scenariu verosimil”, nu drept un fapt demonstrat direct de un document din arhivă.
Nadia Comăneci era supravegheată de Securitate
Dincolo de controversele referitoare la Nicu Ceaușescu, supravegherea Nadiei Comăneci de către Securitate este documentată.
După performanța extraordinară de la Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976, Nadia devenise unul dintre cele mai importante simboluri sportive ale României comuniste. Viața sa a intrat în atenția aparatului de securitate al regimului, iar familia sa a fost, de asemenea, supravegheată.
Documentele cercetate de Stejărel Olaru arată că în locuința familiei au existat inclusiv mijloace de înregistrare a conversațiilor. Supravegherea a devenit mai importantă pentru regim și după plecarea în Statele Unite, în 1981, a antrenorilor Béla și Márta Károlyi și a coregrafului Géza Pozsár.
Autoritățile comuniste se temeau că Nadia ar putea urma același drum.
Totuși, cercetarea arhivelor prezentată de Olaru indică faptul că, pentru o perioadă, Nadia nu intenționa să plece definitiv din România. În cele din urmă, ea avea să părăsească țara în noiembrie 1989, cu numai câteva săptămâni înainte de căderea regimului Ceaușescu.
Relația cu Nicu Ceaușescu nu apare în dosarele clasice ale Securității
Absența documentelor despre presupusa relație dintre cei doi are o explicație oferită de istoricul Stejărel Olaru.
Membrii familiei Ceaușescu nu puteau fi filați și introduși în rapoarte după aceleași proceduri aplicate altor persoane. Tocmai de aceea, o eventuală relație sentimentală a Nadiei cu Nicu Ceaușescu nu apare documentată „negru pe alb” în dosarele studiate.
Într-un interviu recent, istoricul a susținut că mărturiile persoanelor care i-ar fi văzut împreună confirmă, în opinia sa, existența unei asemenea legături. Într-un interviu anterior, Nadia Comăneci a negat însă existența unei relații sentimentale și a afirmat că legătura lor a fost una de serviciu.
Tocmai această diferență dintre mărturii și documentele disponibile face ca subiectul să continue să fie discutat la zeci de ani distanță.
Restricțiile au devenit tot mai apăsătoare
După retragerea din activitatea competițională, Nadia continua să primească invitații în străinătate, inclusiv în calitate de arbitru. Potrivit lui Olaru, multe dintre aceste deplasări nu au mai fost aprobate, iar controlul asupra libertății sale de mișcare s-a accentuat.
Istoricul afirmă că Elena Ceaușescu era deosebit de preocupată de posibilitatea ca Nadia să rămână în Occident. O eventuală plecare definitivă ar fi reprezentat atât o lovitură de imagine pentru regimul comunist, cât și, în interpretarea relatată de Olaru, riscul ca informații despre familia Ceaușescu să ajungă în spațiul public occidental.
În cele din urmă, Nadia Comăneci a părăsit România în noiembrie 1989. Decizia ei a venit după ani de supraveghere și restricții și cu foarte puțin timp înainte ca regimul lui Nicolae Ceaușescu să se prăbușească.
