Vanatoru Andreea
Atunci când alegem un produs din magazin, atenția ne este atrasă de multe ori de mesajele de pe ambalaj: „natural”, „fără conservanți”, „fără nitrați” sau „produs sănătos”. Totuși, aceste afirmații nu oferă întotdeauna imaginea completă asupra alimentului.
Pentru a afla exact ce cumpărăm, este important să verificăm lista ingredientelor și informațiile nutriționale. Un medic oncolog citat de publicația Parade spune că printre substanțele pe care le urmărește pe etichete se numără nitratul de sodiu și nitritul de sodiu, conservanți utilizați în special în anumite produse din carne procesată.
Prezența acestor ingrediente nu înseamnă că un aliment consumat ocazional va provoca în mod automat cancer. Discuția trebuie privită în contextul întregului model alimentar și al cantității consumate.
De ce sunt urmăriți nitrații și nitriții de sodiu
Nitratul și nitritul de sodiu sunt utilizați în industria alimentară în special pentru conservarea anumitor produse din carne. Aceste substanțe contribuie la prelungirea perioadei de valabilitate și la păstrarea unor caracteristici precum culoarea și aroma produselor.
Potrivit oncologului Ted A. James, atenția asupra acestor ingrediente este legată de ceea ce se poate întâmpla în organism după consumul unor produse procesate.
În anumite condiții, nitriții pot participa la formarea unor compuși N-nitrozo, inclusiv nitrozamine. Unele dintre aceste substanțe au proprietăți cancerigene, iar cercetările au analizat posibilul rol al lor în apariția cancerului.
Este însă important de făcut o diferențiere: riscul asociat alimentelor procesate nu poate fi atribuit exclusiv unui singur ingredient. Modul în care carnea este conservată, afumată, sărată sau preparată poate contribui, de asemenea, la formarea unor compuși care prezintă interes pentru cercetători.
În ce alimente apar cel mai des aceste ingrediente
Nitrații și nitriții utilizați ca aditivi se regăsesc în special în categoria cărnii procesate. Printre produsele menționate de medic se numără:
- baconul;
- șunca;
- hot-dogurile;
- cârnații;
- salamul;
- pepperoni;
- diverse mezeluri;
- unele produse din carne uscată sau conservată.
Acestea sunt alimente consumate frecvent la micul dejun, în sandvișuri sau ca gustări rapide, ceea ce poate face ca expunerea să fie repetată dacă ele fac parte constant din alimentație.
Organizația Mondială a Sănătății definește carnea procesată ca fiind carnea transformată prin sărare, maturare, fermentare, afumare sau alte procedee menite să îmbunătățească gustul ori conservarea. În această categorie intră, printre altele, șunca, cârnații și hot-dogurile.
Ce legătură există între carnea procesată și cancer
Legătura dintre carnea procesată și cancer nu este doar o ipoteză apărută recent. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC), parte a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat în 2015 consumul de carne procesată în Grupa 1 – cancerigenă pentru oameni.
Această clasificare se referă la nivelul dovezilor științifice că un factor poate cauza cancer și nu înseamnă că toate substanțele din aceeași categorie prezintă același nivel de risc. Pentru carnea procesată, dovezile sunt considerate suficiente în ceea ce privește cancerul colorectal.
Potrivit evaluării IARC, riscul de cancer colorectal crește odată cu cantitatea de carne procesată consumată. Analiza citată de organizație a estimat că fiecare porție de 50 de grame consumată zilnic a fost asociată cu o creștere de aproximativ 18% a riscului de cancer colorectal.
Acest procent reprezintă o creștere relativă a riscului, nu înseamnă că o persoană care mănâncă 50 de grame de carne procesată va avea 18% șanse să dezvolte cancer.
Eticheta „fără nitrați” nu rezolvă întreaga problemă
Un aspect important este că mesajul „fără nitrați” de pe ambalaj nu înseamnă automat că produsul este lipsit de orice preocupare legată de cancer.
Unele produse promovate drept „fără nitrați” sau „netratate” pot utiliza surse vegetale de nitrați, precum pudra de țelină. În timpul procesării, aceștia pot participa la procese chimice similare celor întâlnite în cazul altor surse de nitrați.
În plus, problema cărnii procesate este mai complexă decât simpla prezență sau absență a unui conservant. Afumarea, sărarea, maturarea și alte metode de conservare pot contribui la apariția unor compuși care sunt analizați în raport cu riscul de cancer. IARC arată că procesarea și prepararea cărnii pot duce la formarea unor substanțe cancerigene, inclusiv compuși N-nitrozo, notează parade.com.
De aceea, alegerea unui produs doar pentru că pe ambalaj scrie „fără nitrați” nu trebuie privită ca o garanție că acesta este o alternativă complet lipsită de riscuri.
Cât de des ar trebui consumată carnea procesată
Nu există o cantitate universală care să garanteze eliminarea riscului de cancer asociat consumului de carne procesată. Datele analizate de OMS arată că riscul crește odată cu cantitatea consumată.
Din acest motiv, recomandările de prevenție pun accent pe limitarea consumului de carne procesată, nu pe căutarea unei variante de mezeluri care să fie consumată fără restricții.
Un consum ocazional trebuie privit diferit de un obicei zilnic. Dacă mezelurile, baconul sau cârnații apar aproape la fiecare mic dejun ori sunt consumați frecvent pe parcursul săptămânii, reducerea cantității și diversificarea surselor de proteine pot fi măsuri utile.
Totodată, faptul că o persoană a consumat carne procesată în trecut nu înseamnă că va dezvolta cancer. Riscul de cancer este influențat de numeroși factori, inclusiv alimentație, greutate corporală, activitate fizică, consum de alcool, fumat și factori genetici.
Cu ce putem înlocui mezelurile
O alimentație variată permite obținerea proteinelor și fără ca mezelurile să fie prezente în mod constant la masă.
Printre variantele care pot fi incluse mai des se numără:
- fasolea;
- lintea;
- năutul;
- peștele;
- carnea proaspătă de pui;
- carnea proaspătă de curcan;
- nucile și semințele;
- tofu și alte produse pe bază de plante.
Recomandările europene privind alimentația și prevenția cancerului pun accent pe consumul de cereale integrale, leguminoase, legume și fructe și recomandă evitarea cărnii procesate, precum și limitarea consumului de carne roșie.
Ideea nu este ca un singur ingredient să devină motiv de teamă, ci ca alimentația de zi cu zi să fie cât mai variată și să se bazeze în principal pe alimente integrale sau cât mai puțin procesate.
Ce ar trebui să urmărim atunci când citim o etichetă
În loc să ne bazăm exclusiv pe mesajele scrise cu litere mari pe partea frontală a ambalajului, este util să întoarcem produsul și să verificăm lista ingredientelor.
În cazul mezelurilor și al altor produse procesate, putem urmări în special mențiunile privind nitritul de sodiu și nitratul de sodiu, dar și tipul de procesare prin care a trecut produsul.
Un produs care nu conține un anumit aditiv nu devine automat sănătos, după cum nici prezența unui aditiv nu înseamnă că acel aliment va provoca în mod inevitabil o boală. Riscul trebuie analizat în funcție de întregul produs, cantitatea consumată și frecvența cu care acesta apare în alimentație.
În ceea ce privește cancerul, dovezile disponibile susțin în prezent o abordare bazată pe reducerea consumului de carne procesată și pe creșterea ponderii alimentelor integrale, în special legume, fructe, leguminoase și cereale integrale.
