Ana Sasu
Pensionarii așteaptă începutul anului 2027 cu speranța unei noi majorări a veniturilor, însă contextul politic și bugetar complicat ridică semne de întrebare asupra procentului care va putea fi aplicat de la 1 ianuarie. În spațiul public sunt vehiculate mai multe scenarii, de la o indexare consistentă până la o creștere mult mai redusă. Deocamdată, însă, procentul final nu a fost stabilit oficial.
Incertitudinea este amplificată de criza politică. PSD a decis luni, 28 septembrie, să nu voteze Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, în timp ce AUR a anunțat că nu va participa la votul de învestitură. Cabinetul Mureșan are nevoie de 233 de voturi pentru a fi învestit, iar premierul desemnat declara anterior că beneficiază de 170 de voturi din partea PNL, USR și UDMR.
Situația politică poate influența calendarul deciziilor bugetare pentru 2027, inclusiv discuțiile privind pensiile. Totuși, nu se poate afirma în acest moment că lipsa unei majorități pentru Guvernul Mureșan conduce automat la o anumită creștere a pensiilor sau la anularea indexării. Decizia finală va depinde de cadrul legal aplicabil, de buget și de măsurile adoptate de autorități.
Majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2027 rămâne o miză uriașă
Pentru milioane de pensionari, una dintre cele mai importante întrebări ale ultimelor luni ale anului este ce se va întâmpla cu veniturile lor începând cu 1 ianuarie 2027.
Creșterea prețurilor din ultimii ani a pus o presiune suplimentară asupra bugetelor gospodăriilor, iar pensionarii sunt printre categoriile pentru care orice modificare a veniturilor poate avea un impact direct asupra cheltuielilor lunare.
În spațiul public au fost vehiculate diferite procente pentru eventuala creștere de la începutul anului viitor. Unul dintre scenariile prezentate pornește de la mecanismul de indexare prevăzut de legislația pensiilor, care a legat creșterea valorii punctului de referință de rata inflației și de o parte din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.
Aplicarea efectivă a unei majorări trebuie însă analizată în raport cu legislația aflată în vigoare la momentul respectiv și cu eventualele modificări adoptate între timp.
Din acest motiv, procentele de 12%, 7% sau sub 5%, vehiculate în diferite scenarii publice, nu trebuie prezentate drept majorări deja decise.
Pentru pensionari, diferența este importantă.
La o pensie de 2.000 de lei, o majorare de 5% ar însemna 100 de lei în plus pe lună, ducând venitul la 2.100 de lei.
Pentru o pensie de 3.000 de lei, același procent ar însemna 150 de lei în plus, iar venitul lunar ar ajunge la 3.150 de lei.
Dacă procentul ar fi mai mare, evident, și suma primită în plus ar crește.
Problema este că, la sfârșitul lunii septembrie, România se confruntă cu o perioadă de instabilitate politică, exact înaintea lunilor în care trebuie conturate deciziile bugetare pentru anul următor.
Criza politică pune presiune pe deciziile pentru 2027
Luni, 28 septembrie, PSD a luat în unanimitate decizia de a nu susține Guvernul propus de Siegfried Mureșan.
Sorin Grindeanu a prezentat hotărârea drept una „fermă, asumată şi ireversibilă”. Parlamentarii PSD ar urma totuși să fie prezenți în sala de plen pentru asigurarea cvorumului.
Situația este complicată și de poziția AUR.
George Simion a anunțat că formațiunea sa nu va participa la audierile miniștrilor și nici la votul de învestitură pentru Cabinetul Mureșan. Liderul AUR a vorbit, de asemenea, despre negocieri pentru formarea unei alte formule guvernamentale și despre perspectiva alegerilor anticipate dacă blocajul politic nu va fi depășit.
Votul pentru învestirea Guvernului Mureșan este programat miercuri, 30 septembrie, de la ora 13:00.
Pentru ca Executivul să fie învestit sunt necesare 233 de voturi.
Siegfried Mureșan declara că PNL, USR și UDMR îi asigură împreună 170 de voturi. În aceste condiții, obținerea majorității necesare depinde de sprijin suplimentar în Parlament.
Rezultatul votului nu poate fi anticipat ca un fapt cert înainte ca parlamentarii să se pronunțe.
În cazul în care Guvernul nu obține voturile necesare, procesul constituțional va continua. România ar putea ajunge la desemnarea unui alt candidat pentru funcția de prim-ministru, iar eventualitatea alegerilor anticipate depinde de îndeplinirea condițiilor constituționale, nu se produce automat după respingerea unui singur cabinet.
Criza politică este relevantă pentru pensionari deoarece viitorul Executiv va trebui să gestioneze construcția bugetară și măsurile fiscale și sociale pentru 2027.
Ce înseamnă o majorare de numai 5% pentru pensionari
Unul dintre scenariile vehiculate în spațiul public este o creștere mai redusă a pensiilor decât cea care ar rezulta dintr-o aplicare integrală a formulelor discutate anterior.
Un procent de 5%, de exemplu, ar produce diferențe importante în funcție de pensia actuală.
Pentru o pensie de 1.500 de lei, majorarea ar fi de 75 de lei, iar noua valoare ar ajunge la 1.575 de lei.
La 2.000 de lei, creșterea ar fi de 100 de lei.
Pentru o pensie de 2.500 de lei, diferența ar fi de 125 de lei.
O pensie de 3.000 de lei ar primi 150 de lei în plus, iar una de 4.000 de lei ar crește cu 200 de lei.
Aceste calcule sunt doar exemple matematice pentru ipoteza unei majorări de 5%. Ele nu reprezintă sumele aprobate pentru 1 ianuarie 2027.
Diferența dintre o creștere de 5% și una de aproximativ 12% ar fi considerabilă.
În cazul unei pensii de 2.000 de lei, 12% ar însemna 240 de lei în plus, față de numai 100 de lei pentru o majorare de 5%.
La 3.000 de lei, diferența ar fi și mai vizibilă: 360 de lei în plus în primul scenariu și 150 de lei în cel de-al doilea.
Tocmai de aceea procentul final va fi urmărit cu atenție de pensionari în lunile următoare.
Trebuie făcută însă diferența dintre scenariile politice sau jurnalistice și o decizie oficială.
Până când autoritățile nu stabilesc concret mecanismul aplicabil de la 1 ianuarie, nu există o bază pentru a spune că pensionarii vor primi cu certitudine 5%, 7%, 12% sau că nu vor primi nicio creștere.
Ce legătură are stabilitatea politică cu pensiile
O perioadă prelungită de instabilitate poate complica adoptarea măsurilor economice și bugetare, dar relația dintre criza politică și indexarea pensiilor nu este una automată.
Guvernul și Parlamentul trebuie să gestioneze bugetul de stat, cheltuielile sociale, deficitul și angajamentele fiscale ale României.
Pensiile reprezintă una dintre cele mai importante categorii de cheltuieli publice, ceea ce înseamnă că orice majorare generală trebuie finanțată.
Cu cât procentul este mai mare, cu atât impactul asupra bugetului este mai ridicat.
Într-o perioadă cu presiuni asupra deficitului, autoritățile trebuie să găsească un echilibru între protejarea veniturilor pensionarilor și menținerea finanțelor publice în limite sustenabile.
Acest lucru explică de ce discuția privind indexarea pensiilor nu poate fi separată de construcția bugetului pentru 2027.
Situația politică actuală adaugă o necunoscută.
PSD a confirmat că nu susține Cabinetul Mureșan, iar AUR a anunțat că nu va vota noul Executiv. În același timp, PNL, USR și UDMR și-au declarat sprijinul pentru premierul desemnat.
Dacă actuala formulă nu primește votul Parlamentului, va urma o nouă etapă politică.
Cât va dura aceasta și ce formulă de guvernare va rezulta nu se poate stabili înainte de desfășurarea procedurilor constituționale.
Pentru pensionari, esențial va fi ce decizie va lua Executivul care va gestiona bugetul anului viitor.
Ratingul României, un alt element urmărit cu atenție
Un alt subiect invocat în dezbaterea privind situația economică este ratingul suveran al României.
Evaluările agențiilor de rating sunt importante deoarece influențează percepția investitorilor asupra riscului asociat unei țări și pot avea efect asupra costurilor la care statul se împrumută.
O deteriorare a ratingului poate crește presiunea asupra finanțelor publice și poate limita spațiul disponibil pentru noi cheltuieli.
De aici până la afirmația că o eventuală retrogradare ar anula automat indexarea pensiilor există însă o distanță importantă.
Agențiile de rating nu stabilesc pensiile din România.
Ele evaluează riscul de credit al statului, în timp ce deciziile privind pensiile sunt luate în cadrul instituțional și legislativ românesc.
O eventuală deteriorare a ratingului ar putea accentua presiunile bugetare și ar putea determina autoritățile să adopte măsuri de consolidare fiscală, dar nu înseamnă în mod automat că „nu va exista nicio creștere a pensiilor”.
Prin urmare, un asemenea scenariu trebuie prezentat ca un risc economic și politic, nu ca o consecință certă.
Pentru pensionari, următoarele săptămâni vor fi importante tocmai pentru că vor aduce mai multă claritate asupra situației politice și a direcției economice pentru anul viitor.
Pensionarii așteaptă decizia care le poate schimba veniturile de la 1 ianuarie
În acest moment, întrebarea esențială rămâne neschimbată: cu cât vor crește efectiv pensiile de la 1 ianuarie 2027?
Răspunsul definitiv nu poate fi dat încă.
Există mecanisme prevăzute de legislație, există scenarii privind o indexare și există constrângeri bugetare care vor trebui luate în calcul.
Peste toate acestea se suprapune actuala criză politică.
PSD a decis să nu acorde voturile sale Cabinetului Mureșan, iar AUR a anunțat că nu va participa la votul de învestitură. Guvernul propus are nevoie de 233 de voturi, iar votul decisiv este programat pentru miercuri, 30 septembrie.
Abia după clarificarea situației guvernamentale se va putea vedea mai limpede cine va construi bugetul pentru anul 2027 și ce măsuri va propune în privința pensiilor.
Pentru moment, o majorare de 5%, 7% sau aproximativ 12% trebuie tratată drept scenariu, dacă nu există o decizie oficială care să stabilească procentul.
La fel, varianta înghețării pensiilor nu poate fi prezentată drept o consecință sigură a unei eventuale deteriorări a ratingului de țară.
Cert este că miza financiară este foarte mare. Chiar și câteva puncte procentuale fac o diferență de sute de lei pentru pensionarii cu venituri medii și mari și de zeci de lei pentru cei cu pensii reduse.
De aceea, pensionarii trebuie să urmărească în primul rând deciziile oficiale privind legislația și bugetul pentru 2027, nu procentele vehiculate înainte ca acestea să fie adoptate.
Finalul lunii septembrie aduce, așadar, mai multe incertitudini decât certitudini. România traversează o nouă perioadă de tensiune politică, iar formarea unui guvern cu susținere parlamentară este una dintre principalele necunoscute ale momentului.
De rezultatul acestor negocieri și de deciziile bugetare care vor urma depinde și forma concretă pe care o va lua politica privind pensiile în 2027. Pentru milioane de pensionari, răspunsul cel mai așteptat rămâne procentul care va apărea efectiv pe talonul de pensie după începutul noului an.
Sursa foto: Arhivă
