Roxana
Ion Lăceanu locuiește de cinci ani într-un azil de bătrâni. Nu a ajuns acolo din lipsă de bani și nici pentru că l-ar fi abandonat cineva. A luat singur decizia după moartea soției, când casa i s-a părut prea mare și prea goală.
Artistul, căruia lumea muzicii populare îi spune „Omul-Orchestră”, a împlinit 90 de ani. Nu cântă doar din fluier și cimpoi, ci și din frunză și din solzi de pește. Zilele acestea a primit o vizită care l-a înveselit, iar imaginile de la întâlnire au ajuns pe rețelele de socializare.
De ce a ales Ion Lăceanu azilul în locul casei
Rapsodul nu ascunde că ar fi preferat să stea în patul lui. Numai că acasă nu avea pe nimeni lângă el și nici îngrijirea de care are nevoie la vârsta asta.
„Ar fi fost, da, mai bine în patul meu, dar acasă nu am condițiile acestea. Aici am medici, îmi fac până și baie. Sunt răsfățat, am trei mese pe zi, în cameră sunt numai cu o persoană. Avem și baie, televizor”, a povestit Ion Lăceanu într-un interviu.
Nu știe cât plătește pe lună la cămin. De bani se ocupă fiul lui.
„Nu știu cât costă lunar taxa, fiul meu se ocupă, el distribuie banii. Acasă eram prea trist, prea singur, după decesul soției, aici am cu cine schimba o vorbă”, a mai spus artistul.
Aici e, de fapt, motivul adevărat.
Nu confortul, nu mesele calde. Pentru Ion Lăceanu contează mai mult că are cu cine vorbi.
Vizita Marilenei Stan la azil: „Ca să știe că îl iubim!”
Printre cei care nu l-au uitat se numără Marilena Stan, solistă de muzică populară și prietena lui de o viață. A mers să-l vadă la azil, iar cei doi au stat la povești. Și-au amintit de turneele făcute împreună, pe vremea când împărțeau aceeași bucată de pâine pe drum.
Marilena Stan a filmat o parte din întâlnire și a pus clipul pe Facebook, însoțit de un mesaj scurt.
„În vizită la maestru Ion Lăceanu. Doamne, cum trece timpul! Am vrut să îi facem o bucurie! Am cântat și «La mulți ani!», ca să se simtă bine. Am venit la el, ca să știe că îl iubim, că este iubit de public”, a scris artista.
În imagini, rapsodul arată bine pentru vârsta lui. Zâmbește, ascultă și răspunde cu poftă de vorbă.
Ion Lăceanu a cântat pentru Kennedy la Casa Albă
Viața lui Ion Lăceanu seamănă cu o carte de istorie. A cântat în fața liderilor României comuniste și, la începutul anilor ’60, a ajuns până la Casa Albă.
Primul pe listă a fost Gheorghe Gheorghiu-Dej. Mama liderului comunist ținea neapărat să-l asculte pe tânărul rapsod.
„Am cântat și pentru Gheorghe Gheorghiu Dej, mama lui zicea: Până nu cântă fluericiul, căci așa îmi spunea mie, nu plec acasă!”, își amintește artistul.
Au urmat petrecerile soților Ceaușescu. Acolo le-a cântat din frunză de cireș „Mă dusei să trec la Olt”. Rapsodul spune că îi găsea mereu bine dispuși.
Amintirea cea mai vie rămâne însă cea de la Washington. Ion Lăceanu povestește că i-a cântat lui John F. Kennedy și soției sale, Jacqueline.
„J.F. Kennedy, căruia i-am cântat la Casa Albă, era tare drăgăstos cu soția lui, Jacqueline, am admirat-o atunci, era foarte elegantă. Îmi amintesc că lor le-am cântat la cimpoi și la solzi de pește piesa «Ciocârlia». Lui Kennedy îi plăceau artiștii, s-a pozat cu noi”, a spus el.
Câteva luni mai târziu, a aflat că președintele american fusese asasinat. „Tare rău mi-a părut”, a mărturisit rapsodul.
Mesajul pentru Irinel Columbeanu, și el la azil
Ion Lăceanu a vorbit și despre Irinel Columbeanu, care trăiește tot într-un cămin de bătrâni. Numai că situațiile celor doi seamănă doar la prima vedere.
Fostul milionar a ajuns la azil de nevoie. Avea o datorie de circa 5.000 de euro la cămin, plătită recent de un român stabilit în America.
Rapsodul spune că încă nu înțelege cum a putut omul de afaceri să piardă totul.
„Cum e viața asta! Înainte, Irinel Columbeanu era milionar, avea atâtea, avea averi, avea femei frumoase, mașini scumpe, vilă de lux, m-am mirat și eu cum a pierdut tot. E trist pentru el. Să decazi așa, e dureros…”, a declarat Ion Lăceanu.
Apoi i-a transmis un îndemn:
„Îi transmit lui Irinel Columbeanu, care locuiește, ca mine, tot într-un azil, să aibă curaj și să fie optimist. Eu nu am restanțe la azil, am o pensie bună, am muncit mulți ani pe bază de carte de muncă!”
Azilul, o alegere, nu o pedeapsă
Mulți români văd încă mutarea într-un cămin de bătrâni ca pe o rușine sau ca pe un abandon. Povestea lui Ion Lăceanu arată și altă față a lucrurilor.
După moartea soției, rapsodul a pus în balanță casa goală și un loc unde are medici, mese la ore fixe și oameni cu care să vorbească. A ales a doua variantă și nu pare să regrete.
Fiul lui se ocupă de acte și de bani. Prietenii din breaslă îl vizitează. Iar la 90 de ani, omul care a cântat din solzi de pește pentru un președinte american găsește încă motive să zâmbească.
