Grigore Madalina
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, transmite un nou mesaj privind direcția în care trebuie să meargă economia României. Șeful BNR spune că apropierea de nivelul de trai din statele occidentale depinde de capacitatea țării de a păstra echilibrele macroeconomice și de a evita măsurile care pot amplifica fluctuațiile economiei. Declarațiile au fost făcute marți, 29 septembrie 2026, la lansarea volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”.
Mesajul central al guvernatorului este legat de sustenabilitate. Creșterea economică nu este suficientă dacă nu poate fi menținută în timp. În același context, Isărescu a vorbit despre deficitul bugetar, inflație, credibilitatea României și drumul către adoptarea monedei euro.
Mugur Isărescu pune accentul pe echilibrele macroeconomice
Guvernatorul BNR consideră că România poate continua procesul de convergență către nivelul de trai occidental, însă acest obiectiv depinde de menținerea echilibrelor macroeconomice.
Cu alte cuvinte, simpla existență a unor perioade de creștere economică nu garantează automat o dezvoltare solidă pe termen lung. Este nevoie ca această evoluție să fie susținută de politici care să nu genereze dezechilibre dificil de corectat ulterior.
Mugur Isărescu a insistat asupra acestei idei în discursul său:
„Putem avea un parcurs de creştere economică care să ne asigure continuarea convergenţei spre standardul de viaţă occidental doar dacă avem mare grijă de echilibrele macroeconomice. Şi aş putea să repet această frază importantă. Dacă nu vom asigura aceste echilibre, nu vom putea asigura durabilitatea unui parcurs economic solid. Mai mult de atât, sustenabilitatea, şi doresc să subliniez acest lucru, este esenţială şi pentru adoptarea euro”, a declarat Mugur Isărescu.
Mesajul privește atât dezvoltarea economică internă, cât și perspectiva integrării României în zona euro. Guvernatorul a arătat că sustenabilitatea indicatorilor contează, nu doar îndeplinirea lor temporară.
Această distincție este importantă. Un indicator economic poate ajunge la un anumit nivel într-un moment dat, însă întrebarea esențială este dacă acel nivel poate fi păstrat fără apariția unor noi dezechilibre.
De aceea, discuția despre deficit, inflație sau convergență nu trebuie privită exclusiv prin prisma unor cifre înregistrate într-un singur an.
Lecția de la BCE invocată de guvernatorul BNR
Pentru a explica importanța sustenabilității, Mugur Isărescu a relatat un episod petrecut în urmă cu mai mulți ani la nivelul Băncii Centrale Europene.
Potrivit guvernatorului, o țară care își dorea să înainteze către zona euro reușise să îndeplinească formal criteriile de convergență nominală. Cu toate acestea, autoritățile europene au considerat că existau probleme privind capacitatea de menținere a unor indicatori.
Isărescu a relatat:
„Am participat în urmă cu mai mulţi ani la o şedinţă a Consiliului General al Băncii Centrale Europene, în care o ţară doritoare să intre în zona euro şi-a prezentat criteriile de convergenţă nominală, toate îndeplinite pe hârtie. Şi preşedintele BCE-ului de atunci, Jean-Claude Trichet, a spus: „Aveţi doi indicatori care, după toate elementele nu vor rămâne, nu sunt sustenabili: inflaţia şi deficitul bugetar. Şi i-a amânat cu toată durerea pe care am văzut-o atunci pe faţa guvernatorului ţării, care dorea intrarea în zona euro, de fapt se cerea intrarea în ERM II, în mecanismul cursurilor de schimb”, a subliniat guvernatorul BNR.
Exemplul arată diferența dintre îndeplinirea formală a unor criterii și capacitatea unei economii de a le respecta în mod durabil. Relatarea privind episodul de la BCE și rolul inflației și deficitului bugetar a fost prezentată și în relatările publicate după discursul guvernatorului.
ERM II reprezintă o etapă importantă înaintea adoptării monedei euro. Prin urmare, stabilitatea nu trebuie demonstrată doar punctual.
Pentru România, mesajul lui Isărescu este că drumul spre euro presupune mai mult decât atingerea temporară a unor ținte. Este nevoie ca indicatorii fundamentali să poată fi menținuți în limite compatibile cu o economie stabilă.
De ce avertizează Isărescu asupra politicilor prociclice
O parte importantă a discursului guvernatorului BNR a vizat modul în care politicile economice sunt utilizate în perioadele de creștere și de încetinire.
Isărescu consideră că politicile macroeconomice trebuie să atenueze fluctuațiile naturale ale economiei, nu să le amplifice.
„Când se pierde din vedere faptul că fluctuaţiile inerente într-o economie de piaţă, fluctuaţiile inerente ale economiei trebuie atenuate de politicile macroeconomice, nicidecum alimentate, economia tinde să evolueze pe traiectorii bulversante pentru societate. Cu atât mai mult într-un context internaţional, cu numeroase incertitudini şi reaşezări geopolitice şi economice, aşa cum este contextul actual”, a precizat Mugur Isărescu.
Ideea este legată de ceea ce economiștii numesc politici prociclice.
Atunci când economia crește puternic, introducerea unor stimulente suplimentare poate accentua expansiunea. Problema apare atunci când ciclul economic se inversează și spațiul de intervenție devine mai redus.
În schimb, politicile anticiclice urmăresc să păstreze resurse și instrumente pentru perioadele în care economia încetinește.
Isărescu a recunoscut că termenii tehnici utilizați de economiști nu au fost întotdeauna suficient de bine explicați publicului.
„Şi aş adăuga aici, să îmi amintesc şi eu şi dumneavoastră câte discuţii au fost pentru, să spun aşa, un cuvânt sau două cuvinte care par o păsărească în limbajul nostru: să nu avem politici prociclice. Evitaţi politicile prociclice. Evitaţi ca atunci când economia creşte să mai introduceţi stimulente în economie. Păstraţi exact ca în proverbul românesc «Vara se face sania şi iarna trăsura», păstraţi elementele de stimulent pentru perioadele în care economia, inerent, intră în descreştere. Probabil că nici noi, şi trebuie să recunoaştem aici, nu am încercat să explicăm mai bine această chestiune esenţială a politicilor într-o economie de piaţă. Ne-am oprit la acest barbarism prociclic, anticiclic şi am crezut că lumea înţelege rapid despre ce este vorba. Şi n-a fost aşa”, a mai declarat guvernatorul BNR.
În termeni simpli, mesajul este unul despre păstrarea unei marje de siguranță. Atunci când economia traversează o perioadă favorabilă, autoritățile trebuie să țină cont și de posibilitatea apariției unei perioade mai dificile.
Acest principiu devine cu atât mai important într-un mediu internațional caracterizat de incertitudini economice și geopolitice.
Consolidarea fiscal-bugetară, în centrul mesajului transmis de BNR
Un alt subiect important abordat de Mugur Isărescu este consolidarea fiscal-bugetară.
Pentru guvernatorul BNR, problema nu se reduce la îmbunătățirea unui singur indicator. Miza este și credibilitatea pe care România o are în relația cu investitorii și instituțiile financiare.
În primele opt luni din 2026, deficitul bugetului general consolidat a fost de 59,42 miliarde de lei, echivalentul a 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% din PIB în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Ministerului Finanțelor relatate de Radio România.
Isărescu a atras însă atenția asupra necesității continuării unui parcurs sustenabil.
„De la bun început, în lucrarea «Sustenabilitatea financiară de la deficite la convergenţa nominală» se subliniază că aceasta este menită să răspundă unei priorităţi cheie pentru România. Parcursul de consolidare fiscal-bugetară este esenţial pentru credibilitatea României. Credibilitatea se dobândeşte greu şi se pierde uşor. E aproape un pleonasm, iar pierderea credibilităţii poate avea consecinţe mult mai severe decât cele de deteriorare a unui anumit indicator macroeconomic. Este necesar ca politicile economice să fie atent calibrate, predictibile şi deci credibile”, a mai afirmat Isărescu.
Mesajul privind credibilitatea a reprezentat unul dintre punctele centrale ale intervenției sale. Guvernatorul consideră că efectele pierderii încrederii pot depăși impactul deteriorării temporare a unui singur indicator macroeconomic.
Predictibilitatea politicilor economice contează deoarece deciziile de investiții sunt, de regulă, luate pe perioade mai lungi. Companiile și investitorii încearcă să anticipeze costurile, taxele, condițiile de finanțare și evoluția generală a economiei.
Schimbările bruște sau dezechilibrele persistente pot afecta aceste calcule.
Din acest motiv, Isărescu leagă sustenabilitatea fiscală de credibilitate și, mai departe, de capacitatea economiei de a susține investițiile și dezvoltarea pe termen lung.
Ce înseamnă avertismentul lui Mugur Isărescu pentru România
Discursul guvernatorului BNR poate fi sintetizat în jurul unei idei: creșterea economică trebuie să fie durabilă.
România poate înregistra perioade bune din punct de vedere economic, însă acestea nu sunt suficiente dacă sunt însoțite de dezechilibre care trebuie corectate ulterior.
Deficitul bugetar și inflația sunt două dintre exemplele invocate de Isărescu în discuția despre sustenabilitate și despre adoptarea euro.
În același timp, guvernatorul cere evitarea amplificării ciclurilor economice prin stimulente acordate exact în perioadele de creștere.
Principiul exprimat prin proverbul „Vara se face sania şi iarna trăsura” descrie tocmai această abordare: perioadele favorabile trebuie folosite inclusiv pentru construirea unei marje care să permită intervenții atunci când economia încetinește.
Din perspectiva guvernatorului BNR, credibilitatea este o altă componentă esențială. Odată pierdută, aceasta poate fi dificil de recâștigat și poate genera consecințe care depășesc evoluția unui singur indicator economic.
Declarațiile vin într-un moment în care România continuă procesul de consolidare bugetară. Datele pentru primele opt luni din 2026 indică o reducere a deficitului față de perioada similară din anul precedent, însă mesajul transmis de conducerea BNR este că menținerea direcției și predictibilitatea politicilor rămân importante.
În ceea ce privește adoptarea monedei euro, Isărescu nu a prezentat în acest discurs un calendar concret. Accentul a fost pus pe condițiile economice care trebuie îndeplinite într-o manieră sustenabilă.
Așadar, mesajul transmis de guvernator nu privește doar situația economică imediată. El se referă la capacitatea României de a construi o creștere care poate fi menținută, de a controla dezechilibrele și de a păstra încrederea necesară unui parcurs economic stabil.
