Miruna
Banii primiți de la părinți, copii sau alte rude reprezintă un subiect care continuă să provoace nelămuriri printre români, mai ales atunci când transferurile sunt făcute prin intermediul conturilor bancare și implică sume importante. Regula de bază este însă clară: transferurile reale între rude, care au natura unei donații, a unui dar manual sau, după caz, a unei datorii, reprezintă surse neimpozabile. ANAF poate totuși solicita explicații și documente în cadrul unei verificări fiscale, iar diferența esențială este între banii cu o proveniență identificabilă și sumele pentru care contribuabilul nu poate justifica sursa. Pentru veniturile constatate de autoritățile fiscale a căror sursă rămâne neidentificată, legislația prevede o cotă de impozitare de 70%.
Banii primiți de la rude nu sunt automat impozitați
Una dintre cele mai importante precizări făcute de ANAF privește chiar transferurile între membrii unei familii. Fiscul a explicat că sumele date sau încasate de la rude se pot încadra în categoria donațiilor sau a darurilor manuale și sunt considerate venituri neimpozabile. În funcție de situația concretă, banii pot reprezenta și rambursarea sau acordarea unei datorii, care are, de asemenea, un regim diferit de veniturile impozabile.
Prin urmare, dacă un părinte îi trimite lunar copilului bani pentru cheltuielile curente, simpla existență a unor transferuri regulate nu înseamnă automat că beneficiarul obține un salariu sau un venit dintr-o activitate economică. Același principiu poate funcționa și invers: un copil poate contribui financiar la cheltuielile părinților săi fără ca banii respectivi să devină, doar din acest motiv, venituri impozabile.
Nici valoarea ridicată a transferului nu înseamnă automat că suma devine impozabilă. De exemplu, părinții pot decide să își ajute copilul cu bani pentru achiziționarea unei locuințe. Dacă proveniența banilor și natura transferului pot fi demonstrate, suma primită nu se transformă doar prin valoarea sa într-un venit supus impozitului pe venit.
Este însă importantă diferența dintre proveniența banilor și transferul lor ulterior. Dacă părinții vând un teren și apoi oferă o parte din suma obținută copilului, vânzarea terenului reprezintă o operațiune distinctă, cu propriul regim fiscal. Donația făcută ulterior copilului trebuie analizată separat.
ANAF a clarificat și situația banilor primiți cu ocazia unor evenimente familiale. Darurile încasate la nunți sau botezuri, pentru care contribuabilul nu are o obligație declarativă, reprezintă surse de fonduri neimpozabile.
Așadar, simplul fapt că o persoană primește bani de la familie nu declanșează automat obligația de plată a unui impozit. Problemele pot apărea atunci când există diferențe semnificative între veniturile cunoscute și situația patrimonială, iar proveniența unor sume nu poate fi explicată în cadrul verificărilor fiscale.
Când poate ANAF să verifice proveniența banilor
ANAF are posibilitatea de a efectua verificarea situației fiscale personale. Această procedură presupune examinarea drepturilor și obligațiilor patrimoniale, a fluxurilor de bani și a altor elemente relevante pentru stabilirea situației fiscale reale a persoanei verificate. Contribuabilul este informat printr-un aviz și i se pot solicita informații, documente și declarații referitoare la patrimoniu și venituri.
În cazul unui transfer între rude, faptul că pe extrasul bancar apare numele părintelui sau al copilului care a trimis banii poate reprezenta o piesă importantă din explicație, însă, în funcție de circumstanțe, inspectorii pot analiza mai amplu traseul fondurilor. ANAF a arătat că, în verificarea situației fiscale personale, sunt examinate intrările și ieșirile de fonduri, precum și creșterile sau diminuările patrimoniului.
Să presupunem că părinții îi transferă copilului 150.000 de lei pentru avansul unei locuințe. Extrasul bancar poate demonstra cine a făcut transferul. Dacă banii provin din vânzarea unui bun, documentele tranzacției pot explica proveniența fondurilor, iar actele aferente transferului către copil pot demonstra natura operațiunii.
Mai dificilă poate deveni situația banilor în numerar. Dacă o persoană depune în cont o sumă foarte mare și afirmă că a primit-o de la familie, în cadrul unei verificări pot fi necesare elemente care să susțină această explicație. Banii pot proveni perfect legal din economii, moșteniri, vânzarea unor bunuri sau alte surse, însă explicațiile și probele trebuie analizate în contextul concret al cazului.
Nu există, potrivit explicațiilor prezentate, un plafon general care să transforme automat o donație între persoane fizice într-un venit impozabil doar pentru că a fost depășită o anumită sumă. Un transfer mare poate însă necesita o documentare mai solidă tocmai pentru a putea fi explicată proveniența banilor.
Datele ANAF arată că verificările persoanelor fizice sunt o procedură folosită efectiv. În 2026, instituția a transmis notificări de conformare persoanelor identificate cu risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile și a selectat persoane fizice pentru verificări documentare și verificări ale situației fiscale personale.
Din acest motiv, păstrarea extraselor bancare, contractelor și a altor documente relevante poate fi utilă mai ales atunci când sunt transferate sume importante.
Când se poate aplica impozitul de 70%
Cea mai mare confuzie este legată de cota de 70%. Aceasta nu reprezintă un impozit general aplicat banilor primiți de la părinți, copii sau alte rude. ANAF a precizat explicit că această cotă nu se aplică surselor de fonduri identificate care beneficiază de regimul fiscal corespunzător.
Regula privește veniturile constatate de organele fiscale a căror sursă nu a fost identificată. Potrivit articolului 117 din Codul fiscal, acestea sunt impozitate cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Regula se aplică deciziilor de impunere emise începând cu 1 iulie 2024.
Asta înseamnă că simpla intrare a unei sume de bani într-un cont nu conduce automat la aplicarea cotei de 70%. În cadrul procedurii fiscale trebuie stabilită situația concretă, iar problema apare atunci când autoritățile constată venituri pentru care sursa nu poate fi identificată.
Spre exemplu, dacă în urma procedurii fiscale este stabilită o bază impozabilă ajustată de 100.000 de lei provenită din venituri cu sursă neidentificată, cota de 70% ar conduce la un impozit de 70.000 de lei. Calculul nu se aplică automat tuturor sumelor care au trecut prin conturile persoanei și nici întregului patrimoniu.
ANAF precizează și că, atunci când documentele și informațiile prezentate în cadrul verificării sunt incorecte, incomplete sau false ori când persoana refuză să prezinte documentele solicitate în condițiile legii, organul fiscal poate stabili baza de impozitare ajustată și poate emite decizia de impunere, în condițiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.
Pentru românii care primesc bani de la părinți sau îi ajută financiar pe ceilalți membri ai familiei, mesajul esențial este că transferul familial real nu trebuie confundat cu venitul din surse neidentificate. O donație autentică și justificabilă nu devine automat impozabilă doar pentru că banii sunt trimiși prin bancă, sunt transferați periodic sau suma este mai mare.
În cazul sumelor importante, documentele pot însă deveni esențiale dacă apare o verificare. Extrasul bancar, documentele care arată proveniența fondurilor și actele juridice necesare pentru operațiunea respectivă pot clarifica traseul banilor.
Prin urmare, întrebarea „ANAF impozitează banii primiți de la rude?” are un răspuns care depinde de natura reală a operațiunii. Banii primiți efectiv ca donație sau dar de la familie se încadrează, potrivit precizărilor ANAF, în sfera surselor neimpozabile. Cota de 70% intră în discuție atunci când, în urma verificării fiscale, sunt constatate venituri a căror sursă nu poate fi identificată și justificată potrivit regulilor fiscale.
