Miruna
Românii care ajung la vârsta standard de pensionare nu sunt obligați, în toate situațiile, să renunțe imediat la activitatea profesională. Legislația permite continuarea muncii în anumite condiții, însă există diferențe importante între menținerea în activitate după îndeplinirea condițiilor de pensionare și reangajarea unei persoane care a devenit deja pensionar. Una dintre regulile importante este că persoanele care îndeplinesc condițiile legale pot opta, în cazurile prevăzute de lege, între pensia pentru limită de vârstă și continuarea activității, cu acordul anual al angajatorului, până la vârsta de 70 de ani.
Cum poți continua să lucrezi după ce ajungi la vârsta de pensionare
Momentul pensionării nu înseamnă automat că orice persoană care dorește să muncească în continuare trebuie să părăsească definitiv piața muncii. Există însă proceduri diferite, iar acestea depind de situația fiecărui salariat.
Una dintre variante este continuarea activității în locul acordării imediate a pensiei pentru limită de vârstă. Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii stabilește că persoanele asigurate care îndeplinesc condițiile pentru pensia pentru limită de vârstă pot opta între acordarea pensiei și continuarea activității, cu acordul anual al angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
Aici apare un detaliu esențial. Posibilitatea de a lucra până la 70 de ani nu înseamnă că salariatul poate decide singur să rămână pe post. Este necesar acordul angajatorului, iar acesta trebuie acordat anual. Prin urmare, atingerea vârstei standard de pensionare nu îi garantează unei persoane încă cinci ani de activitate la același loc de muncă.
Regula este importantă pentru cei care se simt în continuare apți de muncă și nu vor să încheie imediat activitatea profesională. Unii salariați preferă să continue pentru venituri, alții pentru a acumula o perioadă suplimentară de cotizare, iar pentru alții decizia ține pur și simplu de dorința de a rămâne activi profesional.
Există însă și limite privind persoanele care pot folosi această opțiune. Casa Națională de Pensii Publice precizează că alegerea între pensie și continuarea activității până la 70 de ani nu se aplică, printre altele, persoanelor care îndepliniseră condițiile de vârstă standard și stagiu minim înainte de 1 ianuarie 2024, celor pensionate înainte de această dată și celor care se pensionează cu reducerea vârstei standard, conform legii.
Prin urmare, fiecare caz trebuie analizat în funcție de momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare și de categoria în care se află persoana respectivă.
În același timp, Codul muncii conține o altă regulă referitoare la menținerea în aceeași funcție. Salariatul poate solicita, în condițiile prevăzute de lege, menținerea în activitate pentru maximum trei ani peste vârsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a contractului și cu aprobarea angajatorului. Cererea trebuie formulată cu 30 de zile înainte de momentul îndeplinirii cumulative a condițiilor privind vârsta standard și stagiul minim de cotizare.
Și în această situație, acordul angajatorului este esențial. Simplul fapt că salariatul dorește să muncească în continuare nu obligă angajatorul să îi accepte solicitarea.
Ce poate decide angajatorul dacă salariatul vrea să rămână pe post
Una dintre confuziile frecvente apare tocmai în legătură cu rolul angajatorului. Un salariat poate considera că, dacă este sănătos, își îndeplinește atribuțiile și dorește să continue să muncească, ar trebui să aibă automat dreptul de a rămâne în aceeași funcție.
Reglementările citate nu funcționează însă astfel. În situațiile în care legea condiționează continuarea activității de aprobarea angajatorului, solicitarea salariatului nu este suficientă. Angajatorul poate accepta continuarea raportului de muncă în condițiile legale, dar nu există o prelungire automată doar pentru că persoana respectivă și-a exprimat dorința de a rămâne.
Acest aspect devine și mai important în cazul opțiunii de continuare a activității până la 70 de ani. Acordul este anual. Cu alte cuvinte, faptul că angajatorul și-a dat acordul într-un an nu trebuie interpretat drept o aprobare automată pentru întreaga perioadă rămasă până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
O altă situație apare atunci când contractul individual de muncă a încetat deja ca urmare a pensionării. În acest caz nu mai vorbim despre simpla continuare a vechiului raport de muncă.
Dacă pensionarul dorește să lucreze din nou, iar angajatorul este de acord, poate fi încheiat un nou contract individual de muncă. Practic, se naște un raport de muncă distinct, iar condițiile sunt stabilite între părți în limitele legislației aplicabile.
Noul contract poate fi, după caz, pe perioadă determinată sau nedeterminată. Persoana poate ajunge inclusiv să desfășoare aceeași activitate pe care o avea înainte de pensionare, dacă sunt îndeplinite condițiile pentru ocuparea postului și angajatorul acceptă reangajarea.
Așadar, trebuie făcută o diferență clară între două momente. Primul este cel în care salariatul îndeplinește condițiile pentru pensia pentru limită de vârstă și vrea să continue activitatea. Al doilea apare după ce vechiul raport de muncă a încetat și pensionarul dorește să se angajeze din nou.
Procedurile și efectele juridice nu sunt identice.
Pentru salariat, este important și momentul în care solicită continuarea activității. În situația menținerii în aceeași funcție potrivit regulii din Codul muncii, cererea trebuie făcută înainte de momentul pensionării, în termenul prevăzut de lege.
Pensionarii pot lucra din nou și își pot recalcula pensia
Pentru persoanele care au devenit deja pensionari pentru limită de vârstă există și posibilitatea desfășurării unei activități profesionale în condițiile legii. Această situație nu trebuie confundată cu opțiunea de a amâna acordarea pensiei și de a continua activitatea până la 70 de ani.
Casa Națională de Pensii Publice precizează inclusiv ce se întâmplă cu stagiul de cotizare realizat după înscrierea la pensie. Pensionarii pentru limită de vârstă pot solicita recalcularea pensiei prin adăugarea stagiului de cotizare realizat ulterior pensionării, în condițiile legii, o singură dată într-un an calendaristic.
Există însă un detaliu important: stagiul realizat în regim de cumul nu este luat în calcul pentru acordarea punctelor de stabilitate.
Pentru persoanele care se apropie de pensionare, alegerea trebuie făcută după analizarea atentă a situației personale. Un salariat poate prefera să solicite pensia și, dacă există posibilitatea, să încheie ulterior un nou contract. Altul poate considera mai avantajoasă continuarea activității în condițiile Legii pensiilor.
Nu toate persoanele se încadrează însă în aceleași reguli. Tocmai de aceea, data la care sunt îndeplinite condițiile de pensionare, tipul pensiei, existența unei reduceri a vârstei standard și situația contractului de muncă pot schimba procedura aplicabilă.
Regula privind vârsta de 70 de ani trebuie, de asemenea, înțeleasă corect. Legea nu stabilește că orice salariat poate anunța angajatorul că va continua automat până la această vârstă. Opțiunea este condiționată de încadrarea în categoria prevăzută de lege și de acordul anual al angajatorului.
În sistemul public de pensii, vârsta standard este stabilită la 65 de ani pentru femei și bărbați, însă pentru femei atingerea acesteia se realizează potrivit eșalonării prevăzute de lege. Stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, iar stagiul complet este de 35 de ani, cu aplicarea etapizării prevăzute de legislație.
Pentru românii care se apropie de pensionare, cea mai importantă idee este, așadar, diferența dintre pensionare, continuarea activității și reangajare. Sunt trei situații care pot părea asemănătoare în viața de zi cu zi, dar care au consecințe juridice diferite.
Dacă raportul de muncă existent poate continua, trebuie respectată procedura aplicabilă și obținut acordul angajatorului atunci când legea îl cere. Dacă raportul de muncă a încetat deja, revenirea la serviciu presupune încheierea unui nou contract.
Iar pentru cei care vor să continue activitatea până la 70 de ani, regula esențială rămâne aceeași: posibilitatea există pentru persoanele care se încadrează în prevederile legale, însă acordul angajatorului trebuie obținut anual.
