Grigore Madalina
Primele estimări pentru iarna 2026-2027 indică un sezon mai blând decât în mod obișnuit în mare parte din Europa. Temperaturile ar putea rămâne peste mediile climatologice, iar precipitațiile ar putea fi mai frecvente. Totuși, asta nu înseamnă automat și ninsori abundente. Modelele sezoniere indică mai degrabă ploi în zonele joase și un deficit de zăpadă în numeroase regiuni. Există însă un element care ar putea schimba temporar situația: vortexul polar.
Potrivit prognozei sezoniere prezentate de Severe Weather Europe și bazate inclusiv pe datele ECMWF, circulația atmosferică dinspre Atlantic ar putea avea un rol important în această iarnă. Aerul mai umed și relativ blând ar urma să ajungă frecvent deasupra continentului.
În scenariul actual, lunile decembrie, ianuarie și februarie sunt caracterizate, în ansamblu, de temperaturi peste normal în numeroase regiuni europene.
Prognozele sezoniere trebuie însă interpretate ca tendințe pentru perioade lungi, nu ca predicții exacte pentru fiecare zi. O iarnă cu temperaturi medii peste normal poate include în continuare episoade scurte de ger, viscol sau ninsoare abundentă.
Iarna 2026-2027 ar putea fi mai blândă în Europa
Semnalul principal oferit de modelele sezoniere este cel al unei ierni mai calde decât media în cea mai mare parte a Europei.
Circulația atmosferică dinspre Atlantic ar putea transporta mase de aer mai blânde și umede spre continent. Într-un asemenea scenariu, iarna ar fi caracterizată mai degrabă de precipitații frecvente decât de perioade lungi cu ger și zăpadă persistentă.
Sudul Europei pare să fie printre regiunile în care temperaturile peste normal s-ar putea menține o perioadă mai îndelungată.
Datele ECMWF prezentate în prognoză indică anomalii pozitive de temperatură pentru lunile de iarnă în mare parte din Europa.
Asta nu înseamnă că frigul va lipsi complet. Tendința sezonieră arată media unei perioade de câteva luni, iar în interiorul ei pot exista fluctuații importante.
Cum ar putea fi vremea în decembrie
Decembrie ar putea debuta cu temperaturi relativ blânde în mare parte din Europa.
În locul unui început de iarnă dominat de frig persistent, scenariul prezentat favorizează temperaturile peste valorile obișnuite în numeroase regiuni.
Circulația atlantică poate aduce și umezeală, ceea ce înseamnă că precipitațiile nu ar trebui să lipsească.
Problema pentru iubitorii zăpezii este temperatura.
Dacă masele de aer rămân suficient de calde, precipitațiile vor cădea sub formă de ploaie în zonele joase, în timp ce ninsorile se vor concentra mai ales la munte și în regiunile mai reci ale continentului.
Ianuarie poate aduce primele schimbări
În ianuarie, situația ar putea deveni ceva mai interesantă.
Prognoza sezonieră continuă să favorizeze temperaturi ridicate pentru o bună parte a continentului, însă nordul Europei ar putea începe să se apropie de valorile normale pentru această perioadă.
Acesta este și momentul în care evoluția vortexului polar devine foarte importantă.
Dacă vortexul rămâne puternic și stabil, aerul foarte rece tinde să fie menținut mai aproape de regiunile polare.
Dacă însă acesta slăbește semnificativ, masele de aer rece pot coborî mai spre sud, crescând probabilitatea unor episoade de iarnă severă în anumite regiuni.
Februarie ar putea rămâne blând în sudul Europei
Pentru februarie, modelele prezentate continuă să indice un semnal de temperaturi peste normal în multe regiuni.
Nordul continentului ar putea avea o vreme mai apropiată de ceea ce este normal pentru sezon, în timp ce jumătatea sudică a Europei ar putea rămâne mai caldă decât media.
Totuși, există și semnale că sistemele de joasă presiune s-ar putea deplasa mai mult către centrul continentului.
Dacă un asemenea scenariu se confirmă și coincide cu pătrunderea unor mase de aer rece, pot apărea perioade scurte cu ninsori și temperaturi scăzute mai spre sud.
Așadar, o iarnă blândă la nivelul mediei nu exclude surprizele.
Mai multe precipitații, dar nu neapărat mai multă zăpadă
Unul dintre cele mai interesante elemente ale prognozei pentru iarna 2026-2027 este legat de precipitații.
În mare parte din vestul, centrul și sud-estul Europei sunt posibile cantități de precipitații peste normal.
La prima vedere, acest lucru ar putea sugera o iarnă cu multă zăpadă.
Situația este însă mai complicată.
Pentru ca precipitațiile să se transforme în ninsoare este nevoie ca temperaturile să fie suficient de scăzute. Dacă aerul atlantic menține valorile termice ridicate, o parte importantă a precipitațiilor va cădea sub formă de ploaie.
Prin urmare, mai multe precipitații nu înseamnă automat mai multă zăpadă.
Zonele joase ar putea avea un deficit de zăpadă
Modelele sezoniere prezentate indică posibilitatea unui deficit de zăpadă în mare parte din Europa.
Cele mai expuse sunt regiunile aflate la altitudini joase, unde temperaturile peste normal pot împiedica formarea și menținerea stratului de zăpadă.
Excepțiile pot apărea în nordul continentului și în regiunile montane înalte.
În Alpi și în alte masive importante, altitudinea poate compensa temperaturile mai ridicate de la nivelul câmpiilor.
Dacă aerul umed venit din Atlantic întâlnește temperaturi suficient de scăzute la altitudine, cantitățile de zăpadă pot deveni importante.
Prognoza indică o diferență semnificativă mai ales în jurul altitudinilor de 1.800-2.000 de metri și peste, unde condițiile pot rămâne suficient de reci pentru ninsoare.
Stațiunile de schi de la altitudini mici ar putea avea probleme
Un asemenea scenariu ar putea pune presiune pe stațiunile de schi situate la altitudini mai joase.
Dacă temperaturile rămân peste normal și precipitațiile cad mai ales sub formă de ploaie, formarea unui strat natural consistent de zăpadă devine mai dificilă.
În schimb, stațiunile situate la altitudini mari ar putea beneficia de umezeala transportată dinspre Atlantic.
Diferențele dintre zonele montane joase și cele înalte ar putea deveni astfel foarte mari în timpul sezonului.
Totuși, situația nu poate fi stabilită cu precizie de la începutul lunii octombrie. Prognozele sezoniere se pot modifica pe măsură ce iarna se apropie.
Vortexul polar ar putea răsturna temporar scenariul
Marea necunoscută a iernii 2026-2027 rămâne vortexul polar.
Modelele ECMWF prezentate în prognoză indică posibilitatea unei slăbiri neobișnuite a vânturilor stratosferice începând spre finalul lunii decembrie și continuând către mijlocul iernii.
Vortexul polar reprezintă o vastă circulație a aerului rece în zona polară. Atunci când este puternic și compact, aerul foarte rece rămâne în general mai bine izolat în nord.
Când vortexul slăbește sau este perturbat, crește posibilitatea ca mase de aer rece să coboare spre latitudini mai joase.
Acest lucru nu înseamnă automat că România sau o anumită țară europeană va fi lovită de ger.
Traiectoria aerului rece depinde de configurația atmosferică din acel moment.
O încălzire stratosferică bruscă ar putea crește riscul episoadelor reci
Un fenomen urmărit cu atenție de meteorologi este încălzirea stratosferică bruscă.
Dacă o astfel de perturbare se produce și vortexul polar este afectat suficient de puternic, circulația atmosferică se poate reorganiza.
În anumite configurații, aerul rece poate coborî spre nordul, centrul sau chiar sudul Europei.
De aceea, scenariul unei ierni mai calde decât media nu trebuie interpretat ca o garanție că nu vor exista episoade de ger.
Este posibil ca media întregului sezon să fie ridicată, dar să existe câteva intervale de frig intens.
Același lucru este valabil și pentru zăpadă: un deficit sezonier nu exclude un episod individual cu ninsori abundente.
Ce ar putea însemna prognoza pentru România
Hărțile prezentate în prognoza sezonieră plasează și zona României într-un context european dominat de un semnal termic pozitiv.
Asta sugerează, la nivel sezonier, o probabilitate mai mare pentru temperaturi medii peste normal decât pentru o iarnă persistent geroasă.
Într-un scenariu cu circulație atlantică activă, pot exista perioade umede și precipitații frecvente, dar forma lor va depinde foarte mult de temperatura existentă în momentul respectiv.
La câmpie și în zonele joase, o anomalie termică pozitivă ar favoriza mai des ploaia sau precipitațiile mixte.
La munte, în special la altitudini mari, șansele pentru ninsoare rămân considerabil mai bune.
Există însă o limită importantă: o prognoză sezonieră pentru Europa nu poate spune, la începutul lunii octombrie, dacă într-un anumit oraș din România va ninge de Crăciun sau ce temperatură va fi într-o anumită zi din ianuarie.
Astfel de detalii devin mult mai clare abia pe măsură ce ne apropiem de intervalul respectiv.
O iarnă blândă nu înseamnă o iarnă fără ger și viscol
Acesta este probabil cel mai important lucru de reținut din actualele estimări.
Iarna 2026-2027 ar putea fi, în medie, mai caldă și mai umedă în mare parte din Europa, cu mai puțină zăpadă la altitudini joase.
Dar prognoza sezonieră descrie tendința generală, nu fiecare episod meteorologic.
Dacă vortexul polar va slăbi în mijlocul sezonului, Europa ar putea avea parte de una sau mai multe incursiuni serioase de aer rece.
Într-un asemenea moment, dacă există și suficientă umezeală, condițiile se pot schimba rapid, iar ploile pot fi înlocuite de ninsori.
De aceea, scenariul actual poate fi rezumat printr-un aparent paradox: o iarnă mai caldă în ansamblu, dar care încă poate produce câteva episoade autentice și chiar severe de iarnă.
