Georgescu Dragos
Suspiciunea unui caz de ciumă pneumonică în Rusia a readus în atenție una dintre cele mai temute boli din istorie. O angajată de 28 de ani a unui institut specializat în studierea agenților patogeni periculoși a murit după ce a dezvoltat o pneumonie severă. Presa a relatat despre o posibilă expunere accidentală la bacteria Yersinia pestis, însă informația nu a fost confirmată oficial. Aproximativ 200 de persoane au fost plasate în carantină, iar Organizația Mondială a Sănătății a cerut Rusiei informații suplimentare.
Ce este ciuma pneumonică, cum se transmite și cât de mare este pericolul pentru Europa după ce o persoană a murit în Rusia
Situația din Siberia a provocat îngrijorare internațională, în special din cauza informațiilor contradictorii privind cauza decesului.
Organizația Mondială a Sănătății urmărește cazul, însă subliniază că datele disponibile sunt încă insuficiente pentru a stabili cu certitudine ce s-a întâmplat.
Ciuma există și astăzi în natură, însă situația este radical diferită de cea din Evul Mediu.
Boala este cunoscută de medicina modernă, există metode de diagnostic și, foarte important, există antibiotice eficiente.
Totuși, forma pneumonică poate evolua extrem de rapid dacă pacientul nu primește tratament.
Ce s-a întâmplat la institutul din Siberia
Cazul care a provocat îngrijorare este legat de Institutul de Cercetare Antipestă din Irkuțk pentru Siberia și Extremul Orient.
O angajată în vârstă de 28 de ani a murit pe 2 octombrie după ce fusese internată cu o formă severă de pneumonie.
Primele informații apărute în presa rusă sugerau că femeia ar fi putut fi expusă accidental la Yersinia pestis, bacteria responsabilă de ciumă.
Unele relatări susțineau că, pe 25 septembrie, ar fi fost spart accidental în laborator un recipient care conținea bacteria.
Acest scenariu nu a fost însă confirmat independent.
Autoritatea rusă pentru protecția consumatorilor și sănătate publică, Rospotrebnadzor, a prezentat o altă versiune.
Diagnosticul femeii ar fi fost „pneumonie de etiologie necunoscută”.
Autoritățile ruse au mai transmis că analizele efectuate nu ar fi identificat microorganisme asociate activității profesionale a femeii.
Situația a atras însă atenția Organizației Mondiale a Sănătății.
OMS a solicitat Rusiei informații suplimentare în baza Regulamentului Sanitar Internațional.
Moscova a transmis organizației că în regiunea Irkuțk nu a fost raportat recent niciun caz de ciumă.
Totodată, aproximativ 200 de persoane care ar fi putut avea legătură cu situația au fost plasate în carantină.
OMS a cerut însă mai multe informații.
Experții vor să cunoască rezultatele exacte ale analizelor efectuate femeii decedate, starea persoanelor aflate sub supraveghere și motivele pentru care au fost adoptate măsuri sanitare atât de ample.
Au apărut inclusiv relatări despre un posibil al doilea angajat care ar avea o pneumonie de origine necunoscută.
Și această informație necesită confirmare.
Prin urmare, la acest moment nu se poate spune cu certitudine că în Rusia există un focar de ciumă pneumonică.
Ce este ciuma și de ce boala nu a dispărut
Ciuma este o boală infecțioasă provocată de bacteria Yersinia pestis.
Numele său este legat inevitabil de unele dintre cele mai grave epidemii din istoria omenirii.
„Moartea Neagră”, pandemia care a devastat Europa în secolul al XIV-lea, este cel mai cunoscut exemplu.
Situația actuală este însă foarte diferită.
Ciuma nu a fost eradicată.
Bacteria continuă să existe în natură, în special în anumite populații de rozătoare și în puricii care le parazitează.
Aceste animale funcționează ca rezervoare naturale ale bacteriei.
Din acest motiv, eliminarea completă a Yersinia pestis din natură este extrem de dificilă.
Cazuri umane continuă să apară în anumite regiuni ale lumii.
Cele mai afectate zone se află în Africa, iar Republica Democratică Congo și Madagascar concentrează o mare parte dintre cazurile raportate în ultimii ani.
Ciuma există însă și în alte regiuni.
Bacteria circulă inclusiv în populațiile de animale sălbatice din vestul Statelor Unite.
Prezența bacteriei în natură nu înseamnă automat că există o epidemie.
Pentru apariția bolii la om trebuie să existe o cale de transmitere.
Iar aceasta diferă în funcție de forma bolii.
Ciuma bubonică, septicemică și pneumonică sunt diferite
Ciuma poate apărea sub mai multe forme.
Cea mai cunoscută este ciuma bubonică.
Aceasta apare de regulă după mușcătura unui purice infectat care a intrat în contact cu un rozător purtător al bacteriei.
Bacteria ajunge apoi în sistemul limfatic.
Unul dintre semnele caracteristice este inflamarea dureroasă a ganglionilor limfatici.
Aceste umflături sunt cunoscute sub denumirea de „buboane”.
Ciuma bubonică nu se transmite în mod obișnuit direct de la o persoană la alta.
O altă formă este ciuma septicemică.
În această situație, bacteria se multiplică în sânge.
Boala poate provoca septicemie, tulburări de coagulare, hemoragii, șoc și insuficiență de organ.
Nici această formă nu este considerată una care se transmite direct între oameni.
Cea care provoacă cea mai mare îngrijorare în cazul relatărilor din Rusia este ciuma pneumonică.
Aceasta afectează plămânii.
Poate apărea atunci când infecția dintr-o altă zonă a organismului ajunge la plămâni.
Există însă și situația în care o persoană inhalează direct particule infecțioase.
Ciuma pneumonică este forma care poate fi transmisă direct între oameni.
Tocmai acest element explică atenția acordată oricărei suspiciuni.
Cum se transmite ciuma pneumonică
Transmiterea ciumei pneumonice se poate produce prin picături respiratorii eliminate de o persoană infectată.
Asta nu înseamnă însă că bacteria se comportă la fel ca virusurile respiratorii cu transmitere foarte eficientă.
De regulă, este necesar un contact apropiat cu persoana bolnavă.
Din acest motiv, identificarea rapidă a pacienților și a persoanelor cu care aceștia au intrat în contact este esențială.
Un caz descoperit repede poate fi izolat.
Persoanele expuse pot fi monitorizate.
În anumite situații, medicii pot administra antibiotice preventiv celor care au avut un contact relevant cu pacientul.
Această strategie poate împiedica dezvoltarea bolii.
Aici apare una dintre diferențele majore dintre ciumă și bolile pentru care medicina nu dispune de tratamente specifice.
Există antibiotice care funcționează împotriva Yersinia pestis.
Problema este timpul.
Ciuma pneumonică poate evolua foarte repede.
De aceea, un pacient suspect trebuie evaluat medical imediat.
Care sunt simptomele ciumei pneumonice
Debutul bolii poate include simptome care nu sunt specifice exclusiv ciumei.
Pacientul poate prezenta febră.
Pot apărea frisoane, slăbiciune și dureri de cap.
În forma pneumonică apar și manifestări respiratorii.
Tusea și dificultățile de respirație pot evolua rapid.
Problema este că, în primele ore, unele manifestări pot semăna cu cele ale altor infecții respiratorii.
Diagnosticul nu trebuie stabilit doar pe baza simptomelor.
Sunt necesare investigații medicale și teste de laborator.
În lipsa tratamentului, ciuma pneumonică este o boală extrem de periculoasă.
Evoluția poate fi rapidă, motiv pentru care fiecare oră poate conta.
Acesta este și motivul pentru care autoritățile sanitare reacționează agresiv atunci când există o suspiciune credibilă.
Carantina contacților nu demonstrează însă automat existența unui focar.
Poate reprezenta o măsură de precauție până la clarificarea situației.
Ciuma poate fi tratată cu antibiotice
Poate cea mai importantă informație pentru public este că ciuma poate fi tratată.
Medicina modernă dispune de antibiotice eficiente împotriva bacteriei Yersinia pestis.
Succesul tratamentului depinde însă foarte mult de rapiditatea diagnosticului.
Cu cât antibioticele sunt administrate mai repede, cu atât cresc șansele pacientului.
În cazul unei suspiciuni serioase, medicii nu trebuie să aștepte neapărat toate confirmările de laborator înainte de începerea tratamentului.
Situația este diferită față de cea din urmă cu sute de ani.
În timpul marilor epidemii istorice nu existau antibiotice.
Nu era cunoscută bacteria responsabilă de boală.
Nu existau metodele moderne de diagnostic.
Nu existau sisteme epidemiologice capabile să urmărească rapid persoanele expuse.
Astăzi există toate aceste instrumente.
Asta nu transformă ciuma într-o boală lipsită de pericol.
Înseamnă însă că omenirea are metode mult mai eficiente pentru a opri răspândirea ei.
O preocupare pe termen lung o reprezintă rezistența la antibiotice.
Au fost identificate bacterii Yersinia pestis care prezintă rezistență la anumite antibiotice.
Fenomenul este monitorizat de specialiști.
Deocamdată, existența unor asemenea tulpini nu înseamnă că tratamentul standard al ciumei a devenit ineficient în general.
De ce există laboratoare care lucrează cu bacteria ciumei
Faptul că un laborator de cercetare lucrează cu Yersinia pestis poate suna alarmant.
Dar simpla existență a unor astfel de laboratoare nu indică un program de arme biologice.
Bacteria trebuie studiată tocmai pentru ca sistemele medicale să fie pregătite.
Laboratoarele pot analiza tulpinile existente în natură.
Pot verifica sensibilitatea lor la antibiotice.
Pot dezvolta teste de diagnostic mai rapide.
Pot studia potențiale medicamente.
Un alt domeniu de cercetare îl reprezintă vaccinurile.
Pentru toate aceste activități sunt necesare protocoale stricte de biosecuritate.
Orice suspiciune privind o posibilă expunere profesională trebuie investigată.
În cazul din Siberia, tocmai aceasta este una dintre marile întrebări.
Dacă femeia a avut într-adevăr ciumă, trebuie stabilit cum a fost infectată.
A existat un accident în laborator?
A existat o expunere în afara laboratorului?
Au fost expuse și alte persoane?
Fără rezultatele complete ale investigației, răspunsurile rămân necunoscute.
Cât de mare este riscul pentru Europa și România
În acest moment nu există motive pentru panică în România.
Evaluarea inițială comunicată de OMS a indicat un risc între moderat și scăzut pentru regiunea Irkuțk, scăzut pentru Rusia în ansamblu și foarte scăzut pentru Europa.
Aceste evaluări se pot modifica dacă apar informații noi.
Există însă o precizare importantă.
OMS a anunțat ulterior că nu dispune încă de imaginea completă a evenimentului din Rusia.
Organizația a solicitat Moscovei date suplimentare și informații transparente pentru a putea realiza o evaluare completă.
Prin urmare, cele două idei trebuie păstrate simultan.
Pe baza informațiilor existente, riscul internațional pare redus.
Dar informațiile despre incident sunt încă incomplete.
Nu există, la acest moment, dovezi că ne-am afla în fața unui focar internațional.
Nu există nici confirmarea oficială că decesul cercetătoarei a fost provocat de ciumă.
Iar faptul că aproximativ 200 de persoane au fost plasate în carantină trebuie interpretat ca o măsură epidemiologică de precauție, nu ca dovadă că toate aceste persoane sunt infectate.
Ce urmăresc acum experții OMS
Specialiștii încearcă să obțină răspunsuri la câteva întrebări esențiale.
Prima este dacă femeia decedată a fost infectată cu Yersinia pestis.
Fără această confirmare, întregul scenariu rămâne la nivel de suspiciune.
Dacă rezultatul este pozitiv, următoarea întrebare este sursa infectării.
Trebuie stabilit dacă a existat într-adevăr un accident profesional.
Apoi trebuie identificat intervalul în care femeia ar fi putut transmite bacteria altor persoane.
Urmează verificarea contacților.
Dacă aceștia rămân sănătoși și testele nu identifică alte infecții, probabilitatea unui focar mai amplu scade considerabil.
În schimb, apariția unor cazuri fără legătură directă cu primul pacient ar schimba evaluarea.
Tocmai de aceea transparența informațiilor este esențială.
OMS a cerut Rusiei rezultate suplimentare ale testelor și informații despre starea persoanelor aflate sub supraveghere.
Organizația a oferit inclusiv asistență tehnică în domeniul ciumei și al biosecurității de laborator.
Până la apariția acestor date, cel mai corect mod de a descrie situația este unul prudent.
Există o suspiciune de ciumă pneumonică asociată decesului unei angajate a unui institut din Siberia.
Există măsuri de carantină și o investigație.
Dar nu există, până acum, confirmarea oficială a unui focar de ciumă.
Ciuma rămâne o boală gravă și potențial mortală, mai ales în forma pneumonică și în lipsa tratamentului rapid.
În același timp, este o infecție bine cunoscută de medicina modernă, pentru care există antibiotice și protocoale epidemiologice clare.
De aceea, situația din Rusia trebuie urmărită cu atenție, dar fără concluzii alarmiste.
Cele mai importante informații vor veni din rezultatele analizelor, starea persoanelor aflate în carantină și datele suplimentare pe care Rusia le va furniza Organizației Mondiale a Sănătății.
