Georgescu Dragos
Este doliu la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, după moartea colonelului (rtr.) Oana Ciobanu, fost șef al Biroului Informare și Relații Publice. A fost unul dintre oamenii care au avut un rol important în comunicarea instituției, inclusiv în perioada extrem de dificilă a pandemiei de COVID-19. Vestea dispariției sale a provocat numeroase reacții, iar medicul Valeriu Gheorghiță a transmis un mesaj emoționant în memoria fostei sale colege.
Doliu în lumea medicală din România. A murit una dintre vocile importante din perioada pandemiei
Lumea medicală a primit o veste tristă.
Oana Ciobanu, omul care timp de ani a contribuit la comunicarea activității medicilor de la Spitalul Militar Central, s-a stins din viață.
Pentru publicul larg, numele său poate nu era la fel de cunoscut precum cele ale medicilor care apăreau frecvent la televizor.
În interiorul instituției, însă, rolul său a fost unul important.
Oana Ciobanu s-a ocupat de comunicarea spitalului într-o perioadă în care informațiile medicale trebuiau transmise rapid, corect și într-un limbaj pe care pacienții să-l poată înțelege.
Pandemia de COVID-19 a fost una dintre cele mai dificile astfel de perioade.
Atunci, spitalele se confruntau nu doar cu presiunea medicală, ci și cu o nevoie uriașă de informații din partea populației.
Oana Ciobanu, omul din spatele comunicării Spitalului Militar
Oana Ciobanu a ocupat funcția de șef al Biroului Informare și Relații Publice al Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”.
Activitatea sa nu s-a limitat la transmiterea unor comunicate.
De-a lungul anilor, a fost implicată în realizarea unor campanii prin care activitatea medicilor și informațiile importante pentru pacienți au ajuns mai aproape de public.
Spitalul Militar Central a amintit, în mesajul transmis după dispariția sa, câteva dintre proiectele pe care le-a coordonat.
Printre acestea s-au numărat „Vocea medicului specialist din Spitalul Militar Central”, „Bisturiu la feminin”, „Medicina pe înțelesul tuturor”, „Iubește-ți inima” și „Pentru că ne pasă”.
Fiecare proiect avea în centru comunicarea medicală.
Scopul era ca oamenii să înțeleagă mai bine ce se întâmplă în spitale, ce presupun anumite boli și cât de importantă este prevenția.
Oana Ciobanu a contribuit și la realizarea de articole, fotografii și materiale video.
Prin acestea, în atenția publicului nu ajungeau doar performanțele medicale.
Erau prezentate și poveștile medicilor, asistenților și pacienților.
Într-un sistem medical despre care se vorbește deseori prin prisma problemelor, asemenea proiecte încercau să arate și oamenii din spatele halatelor albe.
Oameni care petrec ore întregi în sălile de operație.
Oameni care discută cu familiile pacienților.
Oameni care trebuie să transmită uneori vești extrem de dificile.
Pentru conducerea Spitalului Militar, activitatea Oanei Ciobanu a contribuit la consolidarea relației dintre instituție și pacienți.
A avut un rol important în perioada pandemiei
Pandemia de COVID-19 a schimbat radical modul în care spitalele comunicau cu publicul.
În primele luni exista o cantitate uriașă de informații.
Unele erau corecte.
Altele erau contradictorii.
Oamenii aveau întrebări despre simptome, internare, tratament și riscul de infectare.
În același timp, pacienții care sufereau de alte boli se temeau să mai meargă la spital.
În acel context, comunicarea medicală devenise aproape la fel de importantă ca oricând.
O informație transmisă neclar putea produce panică.
O informație incompletă putea genera confuzie.
Iar lipsa informațiilor putea alimenta zvonurile.
Oana Ciobanu s-a aflat în mijlocul acestei perioade.
Din poziția ocupată în Biroul de Comunicare, a lucrat cu medicii și cu presa pentru ca informațiile despre activitatea spitalului să ajungă la public.
Valeriu Gheorghiță și-a amintit tocmai această perioadă după aflarea veștii.
Cei doi se cunoșteau încă dinainte de pandemie.
În 2019 și 2020 colaboraseră pentru organizarea primelor două ediții ale unei conferințe dedicate utilizării responsabile a antibioticelor.
Apoi a venit pandemia.
Presiunea asupra sistemului medical a crescut enorm.
Potrivit lui Valeriu Gheorghiță, Oana Ciobanu a rămas alături de medici, ajutându-i în relația cu mass-media și încercând să se asigure că informațiile sunt prezentate responsabil.
Nu era o sarcină simplă.
Medicii trebuiau să trateze pacienții.
În același timp, erau solicitați permanent pentru explicații și apariții publice.
În spatele acestor intervenții exista însă o întreagă muncă de organizare.
A spus poveștile pacienților vindecați de COVID-19
O parte dintre materialele realizate în acea perioadă au rămas în arhivele instituțiilor.
În aprilie 2020, Oana Ciobanu și Daniel Iancu au realizat un interviu cu asistenta medicală coordonatoare de la Spitalul Militar ROL 2 din Otopeni.
Era una dintre perioadele în care România abia începea să înțeleagă dimensiunea pandemiei.
Spitalul de campanie devenise un punct important pentru tratarea pacienților.
Publicul voia să știe ce se întâmplă acolo.
Cum lucrează medicii?
Cum sunt tratați pacienții?
Cum arată viața într-un spital destinat unei boli despre care, la acel moment, existau încă numeroase necunoscute?
Materialul a prezentat inclusiv emoțiile personalului medical în momentul în care primii pacienți vindecați au putut pleca acasă.
Într-o perioadă dominată de statistici despre infectări și decese, poveștile oamenilor vindecați ofereau o altă perspectivă.
Dar pandemia nu însemna doar COVID-19.
În spitale continuau să existe oameni cu boli grave.
Pacienți oncologici.
Bolnavi cronici.
Persoane care aveau nevoie de tratamente pe care nu le puteau amâna luni întregi.
Aici a intervenit o altă componentă importantă a comunicării.
Mesaje importante pentru bolnavii de cancer
Tot în perioada pandemiei, Oana Ciobanu și Daniel Iancu au realizat un interviu cu medicul Ștefănel Vlad, șeful Centrului de Boli Oncologice și al Secției Radioterapie din cadrul Spitalului Militar Central.
Subiectul era extrem de important.
Ce trebuie să facă pacienții bolnavi de cancer în timpul pandemiei?
Teama de infectare îi determina pe unii oameni să evite spitalele.
Pentru un pacient oncologic, însă, amânarea tratamentului putea avea consecințe serioase.
Era nevoie de explicații clare.
Pacienții trebuiau să înțeleagă când tratamentul trebuie continuat și ce măsuri de protecție sunt necesare.
Astfel de materiale arată dimensiunea mai puțin vizibilă a activității Oanei Ciobanu.
Nu era doar comunicare instituțională.
Era și educație medicală.
Informația trebuia transformată într-un mesaj pe care pacientul să-l înțeleagă.
Iar acest lucru devenea cu atât mai important într-o perioadă în care frica putea influența deciziile legate de sănătate.
„Medicina pe înțelesul tuturor”, unul dintre proiectele importante
Chiar denumirea uneia dintre campaniile coordonate de Oana Ciobanu descrie filosofia acestei activități: „Medicina pe înțelesul tuturor”.
Limbajul medical poate fi dificil.
Diagnosticele sunt complicate.
Procedurile sunt greu de explicat.
Pentru pacient, însă, informația trebuie să fie accesibilă.
Un om care tocmai a primit un diagnostic nu are nevoie doar de termeni medicali.
Are nevoie să înțeleagă ce urmează.
De ce trebuie să facă anumite investigații?
Ce presupune tratamentul?
Când trebuie să ceară ajutor?
Cum poate preveni anumite probleme?
Campaniile dezvoltate de Spitalul Militar încercau să ofere răspunsuri unor asemenea întrebări.
„Iubește-ți inima” punea accent pe sănătatea cardiovasculară.
„Bisturiu la feminin” aducea în atenție femeile din lumea medicală.
„Vocea medicului specialist” le oferea medicilor posibilitatea să explice publicului diferite probleme de sănătate.
Iar „Pentru că ne pasă” punea accentul tocmai pe relația dintre medicină și oameni.
În spatele acestor proiecte s-a aflat, ani la rând, și Oana Ciobanu.
Valeriu Gheorghiță, mesaj emoționant după vestea morții
Dispariția Oanei Ciobanu l-a afectat profund și pe medicul Valeriu Gheorghiță.
Cei doi colaboraseră atât înainte de pandemie, cât și în perioada în care sistemul medical românesc trecea printr-o presiune fără precedent.
În mesajul său, medicul și-a amintit-o ca pe un om energic, implicat și atent la cei din jur.
A vorbit despre sprijinul pe care îl oferea medicilor în relația cu presa.
Despre sfaturile pe care le dădea.
Despre preocuparea pentru modul în care erau comunicate informațiile venite din spital.
Pentru un medic aflat în mijlocul unei crize sanitare, acest sprijin putea conta enorm.
Valeriu Gheorghiță a mărturisit că îi este greu să accepte dispariția unei persoane pe care o știa plină de energie.
Este una dintre acele situații în care experiența profesională nu face pierderea mai ușor de acceptat.
Un medic vede suferință.
Vede oameni bolnavi.
Se confruntă cu moartea mai des decât majoritatea oamenilor.
Dar acest lucru nu înseamnă că devine imun la durere atunci când pierde o persoană apropiată.
Mesajul transmis de Valeriu Gheorghiță surprinde tocmai această neputință.
Unele pierderi rămân greu de explicat, indiferent câtă experiență ai.
Spitalul Militar îi aduce un ultim omagiu
Conducerea și colectivul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” au transmis un mesaj de condoleanțe familiei.
Reprezentanții instituției au vorbit despre profesionalismul și dedicarea fostei lor colege.
Oana Ciobanu și-a dedicat o parte importantă a carierei promovării activității spitalului.
A făcut cunoscute proiectele medicilor.
A prezentat povești ale pacienților.
A contribuit la campanii de educație pentru sănătate.
Și a avut un rol important într-una dintre cele mai dificile perioade traversate de sistemul medical modern.
Pandemia a trecut.
Au rămas însă materialele realizate atunci.
Interviurile.
Fotografiile.
Campaniile.
Poveștile medicilor și pacienților.
Pentru colegii săi, rămân și amintirile personale.
Momentele petrecute împreună.
Proiectele pregătite sub presiunea termenelor.
Zilele dificile din pandemie.
Conversațiile purtate atunci când spitalele se aflau în centrul atenției întregii țări.
O carieră dedicată comunicării dintre medici și pacienți
Moartea Oanei Ciobanu readuce în atenție și importanța oamenilor care lucrează în spatele sistemului medical.
Când vorbim despre un spital, ne gândim în primul rând la medici și asistente.
Este firesc.
Ei sunt cei care tratează pacienții.
Dar funcționarea unei instituții medicale depinde de mult mai mulți oameni.
Comunicarea este una dintre aceste componente.
Mai ales într-o criză sanitară.
Publicul trebuie să primească informații corecte.
Presa trebuie să poată obține explicații.
Pacienții trebuie să înțeleagă măsurile luate.
Medicii trebuie să poată vorbi despre activitatea lor fără ca mesajele să fie distorsionate.
În anii petrecuți la Spitalul Militar Central, Oana Ciobanu a lucrat tocmai în acest spațiu dintre medicină, instituție, presă și pacient.
A fost un rol mai puțin vizibil decât cel al medicilor aflați în fața camerelor.
Dar a fost un rol important.
Iar în timpul pandemiei, când fiecare informație medicală putea ajunge în câteva minute la milioane de oameni, responsabilitatea a devenit și mai mare.
Vestea morții sale a adus tristețe printre cei care au cunoscut-o și au lucrat alături de ea.
Pentru Spitalul Militar Central, dispariția sa înseamnă pierderea unui om care a contribuit timp de ani la imaginea și comunicarea instituției.
Pentru foștii colegi, pierderea este una personală.
Iar mesajele transmise după moartea sa vorbesc despre respectul de care s-a bucurat.
Oana Ciobanu rămâne legată de numeroase proiecte prin care informația medicală a fost adusă mai aproape de oameni.
Rămân articolele.
Rămân fotografiile și materialele video.
Rămân campaniile pe care le-a coordonat.
Și rămâne amintirea unei perioade în care, în mijlocul unei crize sanitare fără precedent pentru generațiile actuale, a încercat să facă un lucru esențial:
să ajute medicii să vorbească oamenilor clar, responsabil și cu respect.
